O scurtă demonstraţie avându-l ca protagonist pe boxerul galez Sean McGoldrick. Nu sunt noutăţi revoluţionare şi nici lucruri ieşite din comun. Ce mi se pare interesant şi de ce v-am supus atenţiei această rutină e că se lucrează monitorizând rata bătăilor inimii, un indicator deosebit de important şi prea adesea ignorat de antrenori. E o primă etapă de personalizare a antrenamentului. Cu ajutorul pulsului, se poate monitoriza atât capacitatea de efort cât şi cea de revenire a sportivului şi se pot face aprecieri în ceea ce priveşte progresele pe care acesta le face.

În video:

Puls la repaus: 60-70 bpm (bătăi pe minut)

Faza I, încălzirea (coardă) – Sean merge până la 116 bpm

Faza 2 – sac (lucrează jabul şi directa de dreapta)

Faza 3 – palmare – se lucrează până la 140 bpm

Faza 4 – sparring – concentrat pe viteză şi tehnică – puls maxim 148

Faza finală – revenire – box umbra – perfecţionarea tehnicii, focus pe poziţia corpului

Obs: În funcţie de obiectivul urmărit (revenire, arderea grăsimii, îmbunătăţirea capacităţii aerobe, etc), rata bătăilor inimii se menţine în anumite plaje de valori. Acestea se calculează având ca bază rata maximă a bătăilor inimii care se obţine scăzând din 220 vârsta. Voi reveni intr-un articol viitor cu detalii.