Tags

, ,

Cubanezul Odlanier Solis este unul din numeroasele exemple de boxeri ratați, unul dintre mulții cubanezi care nu au știut ce să facă cu libertatea și nu au înțeles că boxul este un sport al luptei continue cu tine însuți, cu kilogramele și adversarii. Solis le-a pierdut pe toate. Un talent fenomenal care a avut lumea boxului la picioare dar s-a prăbușit lamentabil sub presiunea gloriei.

Cine a fost?

ATHENS - AUGUST 28:  Odlanier Solis Fonte of Cuba receives the Gold medal during the medal ceremony for the men's boxing 91kg event on August 28, 2004 during the Athens 2004 Summer Olympic Games at Peristeri Olympic Boxing Hall in Athens, Greece. (Photo by Al Bello/Getty Images) *** Local Caption *** Odlanier Solis Fonte

  • de 6 ori campion al Cubei (1999-2004)
  • de 3 ori campion mondial (2001, 2003, 2005) –
  • campion olimpic (2004)
  • adversari pe care i-a învins: Felix Savon, Yoan Pablo Hernandez (2 victorii – TKO & 10-1), Vyaceslav Glazkov, Kubrat Pulev (2 victorii, o înfrângere), Sultan Ibragimov (2 victorii), David Haye (scor 31-17)

Ce a ajuns?

solis4323

Am cheltuit o grămadă de timp, nervi și bani cu Solis. Are tot talentul din lume dar l-a irosit pur și simplu. Nu pot să cred cât de rău arată astăzi. E o rușine pentru boxul cubanez.  Tipul e terminat. Am încheiat cu el. E incă sub contract cu mine dar azi a făcut pasul de la aspirant la zilier. Îl voi da lupilor și voi hrăni cu el orice tânăr prospect care dorește să plătească ceva bani.” Sunt cuvintele managerului lui Solis, Ahmet Oner după înfrângerea rușinoasă la veteranul Thompson, când cubanezul a refuzat sa revină din colț la începutul reprizei a 9-a. Gras, resemnat, învins fizic și psihic, Solis a ales să nu mai răspundă la chemarea gongului.

Prima mare greșeală a lui Solis, îi putem spune și ghinion, a fost alegerea managerului. Ahmet Oner e un mafiot în branșă, fabricator de palmarese, aranjor celebru, personaj incompatibil cu performanța adevărată. Cu toate acestea, parcursul lui Solis a fost unul care dădea speranțe. 17 victorii în primii 3 ani și jumătate dintre care 13 înainte de limită. Filmul s-a rupt în prima repriză a partidei cu Vitali Klitschko, când în mod neașteptat și din cauze încă neclare (variațiile mari de greutate, forma sportivă), în fața a 19000 de spectatori, după o lovitură relativ ușoară pe tâmplă, piciorul drept a refuzat să-l mai asculte. Testele au relevat leziuni ale ligamentului încrucișat anterior și meniscului precum și deteriorarea cartilajului de la genunchiul drept. A fost accidentat dinainte dar a intrat pentru bursă (1 800 000 $)? Având în vedere anturajul, e foarte posibil. Oricum, după aceea, nimic nu a mai fost la fel. Câteva meciuri de casă și două înfrângeri aveau să pună capăt visurilor fostului campion olimpic.

De altfel, din cei trei “mușchetari” cubanezi medaliați cu aur la Atena (Solis, Yan Barthelemy, Yuriorkis Gamboa) care au fugit în decembrie 2006 din cantonamentul echipei naționale aflate la pregătire în Venezuela, doar Gamboa a reușit să gestioneze rentabil viața în capitalism. Solis și Barthelemy s-au adăugat unei lungi liste de sportivi care scăpați din lagărul comunist, au fost devorați de libertățile unei jungle care s-a alimentat din naivitatea și talentul lor.