Tags

, , ,

bute-45

Trebuie să spun din capul locului că nu m-am așteptat ca Lucian să câștige acest meci. Partida era croită pentru protejatul lui Mayweather, Lucian aflat și el de ceva luni sub umbrela protectoare a lui Al Haymon (lucru care de altfel se vede din plin) având rolul de rampă de lansare. O victorie a românului, nu ar fi fost în interesul boxului și ar fi încurcat teribil planurile păpușarilor acestui sport. Înfrângerea pe de altă parte ar fi însemnat cel mai probabil final de carieră,un boxer cu patru înfrângeri în ultimele șase meciuri fiind greu vandabil pe orice card. S-a mers deci pe varianta de compromis dar și compromițătoare în acest caz a egalului. 

Spuneam că nu mă așteptam ca Lucian să câștige, dar nici în cele mai sumbre exerciții de imaginație n-am crezut că el poate evolua în felul în care a făcut-o. M-am obișnuit cu strategia de promovare a fostului nostru campion, aceea de a-și fixa obiective nerealiste care ignoră complet realitatea și de a le repeta la infinit spre bucuria like-uitorilor, dar mai aveam o speranță palidă după evoluția contra lui DeGale că schimbarea antrenorului va aduce și întoarcerea mult visată la boxul eficient și de plăcere. Am sperat că Lucian poate încheia cu câteva evoluții care să-l facă să fie regretat în pătratul magic. Degeaba. Lucian a făcut … de fapt n-a făcut nimic. A pierdut în opinia mea toate reprizele în fața unui adversar modest, deținător de centură de conjunctură, campion confecționat în afara ringului.

La modul în care s-a prezentat, n-avea ce pretenții să revendice oricâte reprize s-ar fi luptat. Box total nepericulos pentru adversar, lovituri slabe, deplasare oarbă, incapacitate de a schimba ceva. Frustrarea lui la anunțarea deciziei n-a făcut decât să adâncească penibilul de situație. Dacă acesta a fost un stagiu reușit de pregătire, înseamnă că trebuie să se gândească urgent la retragere fiindcă semnele sfârșitului sunt mai mult decât evidente.  Felul în care a boxat, mă scutește de orice analiză, argumentele pro lipsindu-mi în totalitate.

Autismul în care Lucian trăiește de ceva vreme, alimentat asiduu de anturajul interesat, chiar dacă îi va aduce bani, îi știrbesc onoarea și demnitatea ce i-au caracterizat până nu demult cariera. Decizii ca și cea de duminică sunt o rușine pe obrazul boxului, iar faptul că doi arbitri au văzut egalitate, scoate greșeala nevinovată din calcul. Încercările de a-i resuscita cariera lui Lucian exclusiv în afara ringului, îl îndreaptă cu viteză spre o izbitură cruntă de zidul realității. Hora în care a intrat e aceea a falimentului moral, bine retribuit dar nereținut de cărțile de istorie. Păcat.

P.S. Pentru aceia care n-au văzut meciul și au înghițit gălușca naționalismului irațional, atașez și statistica loviturilor

butejackstats