Am discutat în precedentul articol din secțiunea “Familie, sanatate, copii”, cât de dăunător poate fi un regim de efort nepotrivit vârstei și nivelului de dezvoltare și am dat câteva soluții care să ajute părinții în luarea deciziei în cunoștință de cauză.

Acum, voi aduce  argumente în favoarea ideii de diversificare a activității sportive la vârsta preșcolară și o să vă arăt beneficiile practicării unui  număr cât mai mare de sporturi, chiar simultan dacă este posibil.

Mai mult ca sigur  veți spune că principala problemă de care ne lovim este timpul, programele școlare fiind supraîncărcate și insensibile la dezvoltarea fizica a copilului, de multe ori chiar și un sport fiind prea mult pentru elevul care vine de la program prelungit și pe care îl așteaptă meditatori, teme suplimentare sau lecturi obligatorii. Așa e. Dar vorba aceea “Nimeni nu este prea ocupat, e doar o chestiune de priorități”. Când vei așeza lucrurile în ordinea firească, ai să realizezi că sănătatea copilului tău  este totuși pe primul loc.

Am început să-mi pun această problemă, având în vedere în primul rând propria experiență. Am făcut fotbal de performanță de la vârsta de 7 ani și toată copilăria și adolescența au gravitat în jurul acestui sport. Cu toate că pe vremea aceea timpul de joacă efectiv era mai mare și aveam acces la o multitudine de sporturi în aer liber, multe practicate sub formă de jocuri (americana, hoții și vardiștii, înălțatul zmeielor) specializarea timpurie și-a spus cuvântul prin numărul accidentărilor pe care le-am suferit de-a lungul timpului.

Săritul, coarda, alergatul, flotările sau tracțiunile nu se învață în săli simandicoase și cu ajutorul aparatelor de mii de euro ci mai degrabă în spatele blocului sau în curtea școlii alături de prieteni.

Mai ales în primii ani, când se consolidează deprinderile de bază, este importantă o gamă cât mai variată de mișcări și regimuri de efort ca să fim cât mai siguri că am acoperit întregul spectru de care organismul are nevoie pentru o dezvoltare optimă.

Este cu adevărat mai sănătoasă practicarea mai multor sporturi?

Categoric DA.

Argumentele vin atât din sfera științifică, cât și de pe coordonatele logicii elementare:

1. Mai puține accidentări.

Cu cât  gama de mișcări este mai diversificată, cu atât mai mic este riscul accidentărilor datorate uzurii. Organismele în creștere, supuse unei activități repetitive excesiv, cu solicitări ale acelorași grupe de mușchi în aceleași secvențe de mișcare, vor fi predispuse la accidentări de stres. Ori a lipsi din teren tocmai în perioada când progresele și acumulările sunt cele mai rapide, nu este deloc un lucru de dorit.

2. Dezvoltare armonioasă 

Veșnica dilemă: “care este cel mai bun sport” își are in zilele noastre răspunsul dovedit științific, “cel mai bun sport e …. mai multe”. Oricât de complet sau complex ar părea la prima vedere, fiecare sport își are limitările sale așa încât e practic imposibil să cuprindă întreaga gamă de mișcări și regimuri de efort care să ducă la dezvoltarea echulibrată a juniorului.

3. Sporturi diferite = Roluri diferite

Specializarea timpurie îl pune pe copil în fața aceluiași scenariu repetat zi de zi. Același sport = în mare aceiași colegi, antrenor, mișcări, lucru ce conduce în timp la o plafonare atât pe plan social cât și fizic. De cealaltă parte, practicând mai multe sporturi el va fi pus în fața unor situații diverse cărora va trebui să le facă față

4. Spirit de competiție mai dezvoltat

Fiecare sport vine cu provocările sale, cu nivelul propriu de concentrare și rezistență care vor ajuta copilul să se adapteze fiecăruia în parte și astfel să-și dezvolte un mai bun spirit de competiție.

5. Distractie în plus

Mai mulți prieteni înseamnă de regulă mai multă distracție. Numărul mult mai mare de copii cu care va intra în contact, cresc considerabil șansele găsirii unor parteneri compatibili, oferind ocazia dezvoltării sociabilității la momentul la care polul se schimbă dinspre familie spre alți membrii ai societății (prieteni, colegi, etc..)

E total greșit cazul în care copilul face un singur sport?

NU. Nici vorbă. Doar că alegând soluția asta, îl expui la mai multe pericole. Poate va câștiga mai multe medalii, competiții și va rezulta un atlet mai bun în acea ramură sportivă. Dar cu siguranță nu va fi un copil mai fericit sau mai sănătos.