“Cea mai importantă calitate pe care o caut la un jucător este responsabilitatea. Trebuie să fii responsabil pentru cine ești. E prea ușor să dai vina pe ceilalți” – Lenny Wilkens – antrenor și fost jucător de baschet
O calitatea care lipsește de cele mai multe ori. Exemplele abundă. Greaua moștenire e un alibi prezent pe toate palierele societății. Actuala conducere pune vina pe cea de dinaintea ei, aceea la rândul ei o incrimina pe cea de dinaintea ei și tot așa într-o buclă infinită de incompetență și scuze. În timp, toate aceste breșe de caracter se transmit ca un virus. Nesădirea unor calități fundamentale încă de la început, duce mai târziu la ridicat din umeri.
“Dacă tu nu-ți asumi responsabilitatea, o face altcineva pentru tine. Așa devii sclav.” – Osho
A-ți asuma consecințele faptelor și cuvintelor, este un act de curaj, seriozitate și caracter. O investiție pe termen lung, un drum nu întotdeauna ușor de urmat. E mult mai facilă și la modă mentalitatea iederei cățărătoare, a trădătorilor și lingușitorilor. Sportul e formator de caractere, dar fără un vector orientat corect, rolul lui poate deveni unul deformator. Dacă te învață că e acceptabil să minți, să furi și să fii furat, să nu-ți respecți adversarul, atunci acel drum nu se poate sfârși decât, mai devreme sau mai târziu, într-o prăpastie.
“Prețul măreției este responsabilitatea.” – Winston Churchill
Încearcă să-ți impui standarde de responsabilitate mai înalte decât ceilalți, să ții capul drept și atunci când ți-ar fi mai comod altfel, să știi în permanență cine ești și ce așteptări sunt de la tine. Acționează cu încredere la momentul potrivit, altfel, te vei întreba toată viața “cum ar fi fost dacă …?”