Deși nu pornea cu promisiunea de a rupe gura târgului, acest weekend a oferit iubitorilor de box un adevărat festival pugilistic. Spectacol, pumni, inimi de luptători, lovituri care au întors soarta unor meciuri considerate dinainte jucate și un candidat care va fi greu de bătut pentru meciul anului.
Două surprize, același ring
Shefield-ul era pregătit de sărbătoare. Favoritul local Kid Galahad (28-1-0) își apăra pentru prima oară centura IBF câștigată acum câteva luni în fața lui Jazza Dickens, iar speranța feminină aflată în plină ascensiune Terry Harper revenea după un an într-un meci cu dpuă centuri pe masă. Adversarii celor doi, veteranul Kiko Martinez (42-10-2) și americanca Alycia Baumgardner (10-1-0) erau văzuți de specialiști și pariori ca victime sigure, dar frumusețea boxului constă și în aceea că din când în când oferă bastoane de mareșal celor suficient de curajoși și perseverenți.

Mai întâi a fost șocul Baumgardner. Americanca a apărut încrezătoare de la primul gong, a boxat relaxată, cu brațele jos câștigând primele trei reprize rotund în fața unei Harper care a părut extrem de deshidratată. Apoi, la începutul rundului patru, BOOOM, o directă de dreapta peste un jab jos și lent și totul a înghețat. Harper a rămas țintuită cu creierul nemaicomandând corpului, făcând finalul meciului o necesitate și o formalitate. Un pumn și ceea ce părea mai înainte o carieră luminoasă devine brusc un orizont învăluit în ceață densă.
Am visat la acest moment. În fiecare dimineață, în oglindă mi-am spus că voi fi campioana lumii. Am venit aici din postură de nefavorită dar încrederea mea a fost 100 % și în Harper nu am văzut asta. A fost fragilă, așa că mers peste ea. Știu că mulți nu mă cunosc dar sper că am oferit o demonstrație a valorii mele. Am arătat că știu să boxez, că știu să lovesc.
Alycia Baumgardner
Șocul cel mare avea să vină însă câteva zeci de minute mai târziu, pe același ring.
Continue reading