Asociat de cele mai multe ori cu efectul antrenamentului excesiv, supraantrenamentul este o noțiune ceva mai complexă, ce implică alături de componenta fizică și una psihologică. Rezultat al neadaptării la regimul de efort, supraantrenamentul nu apare peste noapte. El se dezvoltă lent și este  se datorează cel mai adesea unor programe lungi de pregătire cu perioade prea scurte de recuperare. Se manifestă prin stare de oboseală cronică, lipsă de motivație, rată a bătăilor inimii superioară celei obișnuite, iritabilitate, probleme de somn, pierderea poftei de mâncare, încordare și dureri la nivel muscular.

Unele din aceste semne pot apărea și în cazul suprasolicitării, care deși vecină cu supraantrenamentul este o noțiune diferită, ea datorându-se în principal unui antrenament care iese din zona de confort fiziologic al sportivului dar ale cărei efecte pot fi estompate în câteva zile prin repaus. Fără recuperare adecvată, suprasolicitarea poate degenera în supraantrenament

Cum poți să recunoști primele semne și să previi supraantrenamentul?

Monitorizează pulsul

Monitoarele de puls pot indica dacă te afli în pericol de supraantrenament. Este indicat să-ți inregistrezi zilnic pulsul imediat după trezire, atunci organismul presupunîndu-se a fi nestresat de problemele care pot apărea în timpul zilei. O creștere a pulsului de repaus în două-trei zile consecutive, poate fi un semn suprasolicitării, caz în care antrenorul va trebui să intervină prin reducerea intensității și creșterea vigilenței pentru următoarele 24-48 de ore.

Ține un jurnal de antrenament

Pe lângă faptul că te ajută să înregistrezi progresele sportivului, jurnalul de antrenament este și un excelent instrument de feedback prin care poate fi monitorizat impactul ședințelor de pregătire (cum se simte sportivul imediat după antrenament, la câteva ore, dimineața următoare).

Folosește un dinamometru de mână

Instrument deosebit de util, poate să arate starea de supraantrenament oboseală fizică sau a sistemului nervos central (eng CNS fatigue). Înainte de fiecare antrenament, sportivul execută o strângere cu fiecare mână și înregistrează datele. Dacă valorile scad constant sau sunt mai mici în anumite zile, antrenorul va trebui să se sesizeze și să scadă intensitatea antrenamentelor sau să ia în calcul un timp de recuperare mai lung.

Monitorizează variația ritmului cardiac (eng HRV)

Variația ritmului cardiac poate fi un răspuns la oboseală, relaxare, stări emoționale, gânduri și desigur stres datorat antrenamentelor fizice. Din fericire, acum avem o gamă variată de monitoare ale ritmului cardiac cu ajutorul cărora se poate măsura răspunsul organismului la regimul de antrenament și veni în întâmpinarea supraantrenamentului. Astfel de dispozitive pot confirma stări de oboseală apărute în ciclurile de antrenament, informând antrenorul despre răspunsul organismului la metodele de pregătire care poate lua astfel măsuri pentru a individualiza volumul, intensitatea și frecvența, optimizând programul pentru fiecare sportiv în parte

Acordă atenție mai mare recuperării și relaxării

Durerile musculare cronice, inflamarea articulațiilor pot fi semnale care să indice nevoia de a reduce volumul și intensitatea antrenamentelor. Dacă aceste semne persistă zile, antrenorul va trebui să implementeze un program de recuperare adecvat. Stretchingul, activități aerobice ușoare, dușuri alternative cald-rece, masajul sunt câteva din metodele prin care poate fi redusă inflamația, redată mobilitatea, relaxat organismul.

Recuperarea după supraantrenament poate dura trei-cinci zile de întrerupere a activității în cazul celui ușor sau mai mult dacă acesta este sever. După perioada de odihnă, efortul trebuie reînceput treptat, alternând fiecare sesiune de antrenament cu o zi liberă.