“Victoria nu este totul, dar să vrei să câștigi este” – Vince Lombardi

Deși sună a clișeu, sintagma pe care o tot auzim mai ales la fotbal, și-au dorit mai mult victoria, are în esențele ei o bază reală. De multe ori, ceea ce îi separă pe învingători de învinși este doar determinare în starea ei cea mai pură.

Dacă primii consumă resurse importante pentru a-și negocia prețul victoriei, cu întrebări de genul “oare merită tot efortul acesta?“, cei din urmă sunt conduși de îndemnuri gen “Tot ceea ce este necesar“. Campionii nu-și negociază eforturile și sacrificiile în drumul spre victorie.

Dintre campion și aspirant, primul este dispus să-și dea viața pentru visul său.  Decizia de a plăti prețul în numele victoriei a fost luată cu multă vreme în urmă și cimentată în fiecare zi de antrenament în care a decis să se autodepășească și în fiecare secundă în care a exersat să fie mai bun în loc să iasă cu prietenii sau să-și consume timpul mulțumind pentru like-uri.

Cel mai bine se văd diferențele dintre ei atunci când în peisaj apare durerea. Amatorul o simte și caută o scăpare, profesionistul o așteaptă ca pe o recompensă și e pregătit atât fizic cât și psihic să treacă peste ea în timp ce evoluează la un nivel înalt de performanță.

“Pentru a reuși în viață, trebuie să ai determinare și  să fii pregătit să suferi în timpul procesului. Cine nu este pregătit să sufere în timpul adversităților, nu prea văd cum poate avea succes.“-  Gary Player, jucător profesionist de golf

Pe amatori motorul intern îi susține cât timp condițiile sunt favorabile, pentru profesioniști el este un perpetuum mobile care funcționează în orice condiții. Cu alte cuvinte performerii nu sunt determinați de ceea ce fac ci de ceea ce sunt. Ei nu concep altă cale, e în sângele lor, în mintea lor în toate celulele corpului lor. Dedicarea lor spre excelență rezultă din tot ceea ce fac, e o obișnuință, o piatră de temelie a viitorului succes.

Cei mulți sunt dedicați plăcerii în detrimentul performanței. Ei nu sunt dispuși să plătească pentru a trece la nivelul următor nici bani și nici efort. Întreabă-i când au citit ultima carte și o să ai un prim indiciu. Marea masă consideră că educația s-a încheiat odată cu ieșirea din băncile școlii pe când performerii de top știu că școala a pus doar bazele modului în care să asimilezi informație, adevărata educație având să înceapă abia după aceea.

Ironia este că în final profesioniștii deși orientați pe realizări o mare parte a vieții lor, vor experimenta niveluri ale împlinirilor incomparabil mai mari decât competitorii care au preferat scurtăturile și satisfacțiile efemere.

Acționează acum:

Pasul 1 Notează pe o scală de la 1 la 10 cât de determinat ești în atingerea obiectivelor tale primordiale.

Pasul 2 Răspunde-ți sincer la întrebarea: Cât aș fi dispus să sufăr ca să-mi împlinesc visul?