Chiar dacă pentru marea majoritate a specialiștilor rezultatul înfruntării dintre Anthony Joshua și Oleksandr Usyk a fost o surpriză, el este mai degrabă o reintrare a lucrurilor pe făgașul firescului. Am spus-o atât în prezentarea partidei cât și celor care m-au chestionat în ultimele zile în legătură cu cine va câștiga, că în mod natural acesta ar trebui să fie meciul lui Usyk, Joshua având doar șansa loviturii devastatoare dată la momentul perfect. Și momentul perfect vine foarte rar dacă nu îl provoci.

Când forța brută stă în fața tehnicii, cea dintâi câștigă doar dacă este considerabil mai mare și e dublată de curaj nebunesc, așa cum a fost în cazul lui Mike Tyson. Azi noapte forța lui Joshua nu s-a putut manifesta în fața tehnici rafinate a lui Usyk. Ucraineanul a respectat perfect un plan de meci simplu dar eficient, bazat pe mișcare permanentă și lovituri executate în viteză din unghiuri.

Obișnuit să nimerească ținte care stau în fața lui, Joshua a fost inconfortabil pe tot parcursul partidei, câștigând doar reprizele în care a riscat, crescând ritmul la un nivel pe care corpul lui nu-l suportă multă vreme și mărind frecvența loviturilor peste ceea ce era obișnuit. N-a putut duce însă acest tempo suficient cât să-și asigure majoritatea reprizelor.

Chiar dacă avea de partea lui puterea, loviturile cele mai tari au fost date de Usyk, care a găsit pozițiile mai bune și a respectat cu sfințenie reguli din capitolul boxului contra adversarilor de gardă opusă, reguli pe care Joshua le-a ignorat, plătind prețul în pumni încasați sistematic. Piciorul din față ținut în exterior, mobilitatea trunchiului, folosirea croșeului cu brațul din față și a directei cu cel din spate ca lovituri deschizătoare, toate acestea au fost uitate de englez și utilizate de adversarul lui pe toată durata partidei, așa cum se poate vedea sugestiv și în imaginile de mai jos.

Imi pare rău pentru Joshua, dar mai devreme sau mai târziu, era clar că aici se va ajunge. Bărbia de sticlă, masa musculară dezvoltată excesiv și tehnica rudimentară, sunt ingrediente incompatibile cu gloria la supergrei. A reușit Wladimir Klitschko, până într-un punct și el, dar el a avut un antrenor genial în persoana lui Emmanuel Steward, care i-a reașezat stilul de box ascunzându-i slăbiciunile după un jab dus la perfecțiune și o pregătire fizică de excepție. Sincer, cred că englezul și-a atins maximul și mai poate cel mult să tranșeze câteva rivalități locale înainte de a se întâlni din nou cu podeaua. Un eventual rematch cu Usyk s-ar termina și mai prost, cea mai bună idee acum fiind o pauză de reflecție și recalibrarea perspectivelor.

Pentru Usyk orizontul se deschide larg, cu un obiectiv grandios la final: unificarea tuturor centurilor și titlul de campion absolut la a doua categorie de greutate.