Plecaciuni in fata maestrului.Cel mai mare,cel mai bun,cel mai estetic,cel mai devastator.
Pound for pound probabil cel mai bun din toate timpurile.
Cititi si vizionati tot ce gasiti despre individ,era cam perfectiunea in pugilism.
Asta a fost inzestrat cu de toate-a avut si fizic bun,tehnica buna,barbie de fier,lovea tare,lupta si pe pas in fata si pe pas lateral si pe pas inapoi,fara frica,increderea care doar un mare sportiv o poate avea in el,etica de munca(s-a antrenat tare si serios pe tot parcursul carierei-da acum putem gasi lacune aici dar e vorba de un 1 meci din 200 pe parcursul a 20 ani,cred ca putem trece cu vederea),acea rautate de care ai nevoie,capabil sa invete si sa se adapteze(vedeti ca in revanse era invincibil),a batut toata elita sik crema din mai multe generatii.
Si povestea sa personala poate genera interes dar pugilistic era superb.
Muhammad Ali il zugraveste in nuante destul de inchise in autobiografia sa in ceea ce priveste generozitatea. Daca imi aduc bine aminte spune ca era arogant si ca nu tare baga oamenii in seama.
Depinde cum definim generozitatea,pana la urma Robinson a fost o industrie,o multime de oameni au beneficiat de bani de la el printr-un fel sau altul.
A avut numeroase afaceri,soferi,familia raposatului Jimmy Doyle,familie,prieteni,atarnatori.O gramada de oameni care au mancat dupa el pe diferite perioade de timp.
Ca era arogant e altceva,si stim toti ca asa era,pana la urma cred ca orice mare campion are un gram de aroganta in el.Nu poti fi genial si umil in acelasi timp.
Carmen Basilio deaia a avut boala pe el toata viata,zice el cand era un no name pe urcare Robinson nu l-a bagat in seama cand acesta ia cerut un autograf si sa dea mana.
Dar toata acestea sunt chestii personale si pe langa box.
Hai sa ne uitam la acest superb video unde Muhammad Ali il descrie:
“Pound for pound cand lumea zice ca Sugar Ray Robinson a fost cel mai bun boxer pound for pound asta insemnand ca daca ar fi fost un greu luptand cu acelasi stil ar fi cel mai mare.Ar trebui sa admit,ar trebui sa zic da,am meciurile sale,le aveti si dumneavoastra,omul acela a fost superb,timing,viteza,reflexe,ritm chiar si corpul sau-totul era superb.Eu as zice ca eu sunt cel mai bun greu al tuturor timpurilor dar pound for pound ar trebui sa zic ca Sugar Ray Robinson este cel mai bun din toate timpurile.”
Pentru un look back in time avem aici noaptea de 15 aprilie 1952.
Robinson isi apara titlul la mijlocie intr-un meci comercial foarte bun impotriva spectaculosului dar limitatului Rocky Graziano cu cateva luni inainte de a incerca marea cu sarea la light heavy cu Joey Maxim in vara.
Poate nu e cea mai bun inregistrare a meciului propriu zis(pe care puteti inlocui cu 10 minute mai bune din oricare alt video si reveni aici dupa) dar este,din ce stiu eu,.singura transmisiune full care a ramas din cariera sa.
Transmisiuena contine tot ce a fost dat la american in acea seara,pre fight,meciul in sine,interviul de dupa meci cu Ray in ring si chiar si in vestiar dupa(pe vremea aia nu se facea conferinta de presa dupa meci ci mai aveau o sedinta de interviuri adhoc in vestiar cand spiritele se mai calmasera).
E interesant sa vezi cat a crescut si un telecast de boxdin anii 50 si in prezent.La un moemnnt dat tipul care comenta si lua interviurile il corecteaza pe Ray cand zice ca a fost prins de Rocky cu un hell of a punch Ray trecand repede la heck of a punch:)).
Magazin de ring 
Plecaciuni in fata maestrului.Cel mai mare,cel mai bun,cel mai estetic,cel mai devastator.
Pound for pound probabil cel mai bun din toate timpurile.
Cititi si vizionati tot ce gasiti despre individ,era cam perfectiunea in pugilism.
Asta a fost inzestrat cu de toate-a avut si fizic bun,tehnica buna,barbie de fier,lovea tare,lupta si pe pas in fata si pe pas lateral si pe pas inapoi,fara frica,increderea care doar un mare sportiv o poate avea in el,etica de munca(s-a antrenat tare si serios pe tot parcursul carierei-da acum putem gasi lacune aici dar e vorba de un 1 meci din 200 pe parcursul a 20 ani,cred ca putem trece cu vederea),acea rautate de care ai nevoie,capabil sa invete si sa se adapteze(vedeti ca in revanse era invincibil),a batut toata elita sik crema din mai multe generatii.
Si povestea sa personala poate genera interes dar pugilistic era superb.
Muhammad Ali il zugraveste in nuante destul de inchise in autobiografia sa in ceea ce priveste generozitatea. Daca imi aduc bine aminte spune ca era arogant si ca nu tare baga oamenii in seama.
Depinde cum definim generozitatea,pana la urma Robinson a fost o industrie,o multime de oameni au beneficiat de bani de la el printr-un fel sau altul.
A avut numeroase afaceri,soferi,familia raposatului Jimmy Doyle,familie,prieteni,atarnatori.O gramada de oameni care au mancat dupa el pe diferite perioade de timp.
Ca era arogant e altceva,si stim toti ca asa era,pana la urma cred ca orice mare campion are un gram de aroganta in el.Nu poti fi genial si umil in acelasi timp.
Carmen Basilio deaia a avut boala pe el toata viata,zice el cand era un no name pe urcare Robinson nu l-a bagat in seama cand acesta ia cerut un autograf si sa dea mana.
Dar toata acestea sunt chestii personale si pe langa box.
Hai sa ne uitam la acest superb video unde Muhammad Ali il descrie:
Muhammad Ali On Sugar Ray Robinson 🐐 – YouTube
“Pound for pound cand lumea zice ca Sugar Ray Robinson a fost cel mai bun boxer pound for pound asta insemnand ca daca ar fi fost un greu luptand cu acelasi stil ar fi cel mai mare.Ar trebui sa admit,ar trebui sa zic da,am meciurile sale,le aveti si dumneavoastra,omul acela a fost superb,timing,viteza,reflexe,ritm chiar si corpul sau-totul era superb.Eu as zice ca eu sunt cel mai bun greu al tuturor timpurilor dar pound for pound ar trebui sa zic ca Sugar Ray Robinson este cel mai bun din toate timpurile.”
Am incehiat citatul.
Mersi de referinte si info. Enciclopedie, frate.
Pentru un look back in time avem aici noaptea de 15 aprilie 1952.
Robinson isi apara titlul la mijlocie intr-un meci comercial foarte bun impotriva spectaculosului dar limitatului Rocky Graziano cu cateva luni inainte de a incerca marea cu sarea la light heavy cu Joey Maxim in vara.
Poate nu e cea mai bun inregistrare a meciului propriu zis(pe care puteti inlocui cu 10 minute mai bune din oricare alt video si reveni aici dupa) dar este,din ce stiu eu,.singura transmisiune full care a ramas din cariera sa.
1952 – Sugar Ray Robinson vs Rocky Graziano (Boxing)
Transmisiuena contine tot ce a fost dat la american in acea seara,pre fight,meciul in sine,interviul de dupa meci cu Ray in ring si chiar si in vestiar dupa(pe vremea aia nu se facea conferinta de presa dupa meci ci mai aveau o sedinta de interviuri adhoc in vestiar cand spiritele se mai calmasera).
E interesant sa vezi cat a crescut si un telecast de boxdin anii 50 si in prezent.La un moemnnt dat tipul care comenta si lua interviurile il corecteaza pe Ray cand zice ca a fost prins de Rocky cu un hell of a punch Ray trecand repede la heck of a punch:)).
Alte vremuri.
Notez, vizionez, revin cu impresii.