Întrebarea este oarecum retorică, fiindcă englezul este departe de a fi disperat. E campion olimpic, și-a tras centuri și la profesioniști, încă umple stadioane în Anglia și are în cont zeci de milioane obținute pe barba lui. Sigur că privite lucrurile dintr-un unghi pesimist, a pierdut două meciuri și perspective foarte luminoase nu se prea întrezăresc, dar e într-un punct în care era clar că se va ajunge, pentru că aproape invariabil, aici iși aduce boxul adepții cu bărbii de sticlă.

Recentele vizite la sălile lui Eddy Reinoso și Ronnie Shields sunt în mod clar un semnal că Joshua își caută omul care să-i resusciteze cariera. Mișcarea este una inteligentă, el având nevoie la acest moment de un șoc în tot ceea ce înseamnă pregătire tehnico-tactică, dar întrebarea care se pune este dacă ar reuși unul din cei doi să facă ceea ce foarte puțini antrenori în istoria boxului au putut și anume să ascundă o bărbie slabă în spatele unui stil eficient.

Personal, cred că chiar dacă Eddy Reynoso își va lua această responsabilitate, foarte departe de aici tot nu va ajunge. Este fără doar și poate un antrenor valoros, dar din punctul meu de vedere nu are expertiza și nici experiența necesare remodelării unui boxer aflat la cumpăna carierei. Pe Canelo l-a luat de tânăr și el era deja material format, ceilalți cu care a lucrat au avut rezultate așa și așa, nerupând gura târgului.

Ultimul proiect cu adevărat curajos a lui Reynoso este Andy Ruiz Jr. pe care l-a racolat după meciurile cu Joshua și a încercat să-i corecteze mentalitatea. Fără rezultate notabile până acum aș zice, knockdownul pe care Ruiz l-a înregistrat în meciul cu bătrânul Arreola fiind mai mult decât un semnal de alarmă că ceva nu funcționează cum trebuie în angrenaj. Ce poate face Reynoso cu Joshua în aceste condiții? El e un antrenor care se bazează pe forță, iar Joshua nu de forță are nevoie.

Ronnie Shields pe de altă parte are o experiență mult mai vastă și cred că în acest context e soluția mai bună decât Eddie Reynoso. Nu e Emanuel Steward, dar are suficienți ani în spate încât să nu se lase impresionat de subiectivisme. A lucrat de-a lungul timpului cu nume iconice ca Evander Holyfield, Mike Tyson, David Tua sau Arturo Gatti iar mai recent cu Guillermo Rigondeaux, Erislandy Lara sau Jermall Charlo. Shields s-a pus la masă cu Joshua, au vizionat împreună câteva reprize din meciul cu Usyk, punctând lucrurile pe care englezul ar fi trebuit să le facă. Americanul a spus că există chimie între ei și știe ce are de făcut.

„Cred că sistemul meu este perfect pentru el și el simte așa el însuși. Mi-a spus: „Îmi place felul în care vorbești cu mine și îmi place felul în care îmi arăți lucrurile. Îmi plac toate astea.

Capitolele la care vor avea de lucrat sunt rezistența fizică și fragilitatea la lovituri. Dacă prima poate fi remediată prin găsirea echilibrului optim între masa musculară și volumul de lucru, cu bărbia nu știu ce se poate face. L-a trădat la amatori, l-a trădat și la profesioniști. Îi poate adapta stilul la fel cum a procedat și Tyson Fury, în unul orientat pe hărțuire și deplasare dar nu trebuie uitat că chiar în aceste condiții pe Fury l-a salvat tot capacitatea excepțională de revenire după lovituri așa cum s-a putut vedea în partidele cu Wilder. Pe Joshua nu-l văd ridicându-se la fel de rapid și căpătându-și luciditatea.

Înclin să cred că indiferent de mediu, Joshua va rămâne un boxer cu stil bazat pe forță, supraviețuirea lui depinzând și de acum încolo de forța cu care îi va fi atinsă bărbia. Și nu, nu cred că îl poate bate pe Usyk în rematch. Din acest punct de vedere, și-a ales prost oponentul și e dureros că persistă în eroare.