Îmi este din ce în ce mai clar, văzând cum îi sunt aleși adversarii, că atunci când i-a fost întins contractul lui Ionuț Băluță de către Frank Warren, intenția promoterului nu a fost nicidecum să-i dezvolte cariera boxerului nostru, ci mai degrabă de a-i folosi abilitățile, palmaresul și clasarea pentru a-și propulsa prospectele locale. Partea bună e că nu au apelat la furăciuni ordinare, iar acolo unde Ionuț a fost mai bun (vezi meciul cu Brad Foster), i-au dat decizia. Dar apoi l-au trimis iar în misiuni imposibile, fără milă și concesii, asemeni soldatului din forțele speciale care nu are nicio zi ușoară până în ultima a vieții.

Pe 25 martie, Ionuț va fi aruncat din nou în ring ostil, revenind la locul ultimei fapte, arena din Telford, pentru a da piept cu un nou adversar neînvins și speranță britanică, Andrew Cain, deținător al centurii WBC International, de cinci ori campion național la amatori, boxer cu renume de terminator, care a încheiat nouă din cele zece lupte de până acum înainte de limită, petrecând în ring doar 35 din cele 56 de runde programate, e drept în fața unei opoziții modeste, dar cu toate acestea, performanța lui fiind una remarcabilă. Ultimele două meciuri, cel în care a câștigat centura avându-l adversar pe argentinianul Pablo Ariel Gomez (15-10-2) și acela în care și-a apărat-o în fața mexicanului Luis Moreno (10-2-0) au durat în total 2 minute și 21 de secunde, ambele încheindu-se în chiar primul rund. Nu are încă niciun nume sonor în palmares, de aceea meciul cu Ionuț e crucial în deciderea viitorului lui sportiv.