Studiind de-a lungul timpului sute de programe de antrenament, am întâlnit deseori practici și exerciții care nu mi-au inspirat încredere și nici dorința de a le recomanda mai departe. În general aveam această trăire în fața exercițiilor care se bazau pe selecția naturală. Unul dintre ele a fost fără doar și poate lovirea abdomenului cu mingea medicinală.

Pot înțelege că loviturile în abdomen sunt întâlnite în box iar pentru a reproduce condițiile din timpul meciului muschii aferenți trebuie antrenați specific dar sunt convins că obiectivul poate fi atins prin metode mai inteligente. Spre exemplu, Manny Pacquiao folosește pentru antrenamentul abdominalilor bețe din bambus cu care este lovit ușor timp de zece minute.

Dureros încă de la pronunție, exercițiul mi s-a părut dintotdeauna o ciudățenie contra naturii. Cu diferitele sale variante, că mingea se lasă să cadă asupra subiectului întins pe spate sau ea este izbită în sportivul aflat în picioare, acest mod de a întări abdominalii mi s-a părut inuman și de neconceput într-un regim modern de antrenament.

Nu aveam dovezi medicale incontestabile dar reținerile mele erau față de leziuni ale organelor interne sau agravarea unor afecțiuni existente (hernii). Confirmarea oficială a temerilor a venit din cartea “Boxing, medical aspects“, în care se afirmă hotărât:

“Aruncarea mingii medicinale pe stomac face mai mult rău coloanei vertebrale decât orice altceva și nu este recomandată. Înlocuiește exercițiul cu crunch-uri însoțite de hiperextensii. Când se execută crunch-urile, ține spatele lipit de podea pentru a proteja partea lombară.”

În definitiv, există atâtea moduri de a lucra “pătrățelele” încât nu ai nici un motiv să riști cu exerciții care îți pot dăuna.