O întrebare auzită des în jurul nostru e cât de multă mișcare ar trebui să fac ca să fiu mai sănătos? Televizorul spune că 30 de minute pe zi ar fi ok. Sunt suficiente? Dacă fac mai mult ce pățesc? Dar mai puțin?

Chiar dacă un răspuns concret și unanim acceptat încă nu a fost dat, existând controverse atât asupra duratei cât și a intensității, zecile de ani de studii au scos la iveală două lucruri certe:

1. Oricât de puțină mișcare ajută
2. Cu cât mai mult cu atât mai bine

Având în vedere tendințele ultimilor ani, problema nu cred că se pune în termeni de prea mult cât în cei de macar puțin. Într-o statistică alcătuită de Universitatea Stanford pe baza centralizării datelor de pe telefoanele mobile, românii se situează la coada clasamentului pașilor făcuți într-o zi (locul 32 din 46 de țări, cu 4759 de pași față de media globală de 4961). Bineînțeles că ierarhiile se inversează atunci când vine vorba de obezitate sau incidența bolilor cardiovasculare.

Din perspectiva sănătății publice, prioritatea este de a aduce activitatea fizică în atenția și preocupările populației inactive. Conform unui studiu făcut de Institutul Național de Sănătate din Statele Unite pe 250 000 de subiecți cu vârste cuprinse între 50 și 71 de ani, cele mai mari beneficii se obțin atunci când se trece de la sedentarism la o minimă activitate, caz în care probabilitatea de deces scade cu 30 de procente,  în timp ce trecerea la un regim de activitate cu intensitate moderată mai adaugă doar 8 procente iar la intensitatea mare 12.

În concluzie, mișcarea face bine.

Ce se întâmplă însă dacă depășești timpul recomandat de minister?

Potrivit cercetătorului Paul Wiliiams de la Laboratorul Lawrence Barkley, doar lucruri bune. El a urmărit 120 000 de alergători din 1991, monitorizând distanțele alergate și evoluția stării de sănătate. Concluzia lui este că există o legătură clară între efortul aerob și sănătate: cu cât faci mai mult, cu atât mai bine.

Care sunte beneficiile?

Scăderea riscului cu până la 70 % pentru o plajă mare de afecțiuni, de la cele mai grave (diabet, infarct) până la cele mai puțin comune (glaucom, cataracta, degenerare musculară). Pentru fiecare caz, beneficiile sunt în strânsă legătură cu distanța parcursă și viteza cu care s-a alergat. Spre exemplu, fiecare milă în plus alergată zilnic scade riscul de glaucom cu 8 % în timp ce creșterea vitezei de alergare cu 1 metru/secundă (la 10 kilometri) scade riscul de infarct cu până la 50 %.

Este adevărat de asemenea că antrenamentele peste măsură pot slăbi sistemul imunitar, în special dacă există și un deficit alimentar sau de odihnă. Poate apărea de asemenea și efectul de supraantrenament, mai ales în cazul atleților de elită. Dar asta nu trebuie nicidecum să descurajeze activitatea fizică, mesajul cercetătorilor fiind acela că riscul ca aceste efecte nedorite să apară, pălește în comparație cu beneficiile de care ai parte antrenându-te mai mult.