Tags
Ce meci ….. ce desfășurare ….. ce final. Frumusețea și magia boxului s-au mai arătat o dată în toată splendoarea pe arena din Brentwood.
Dacă ați simțit azi noapte că se clatină clădirea, a fost upercutul lui Povetkin din debutul reprizei a cincea. O lovitură care parcă a adunat toate frustrările strânse de-a lungul atâtor ani în care nu și-a manifestat potențialul și nu a îndeplinit așteptările milioanelor de oameni care credeau în el.
“Singurul lucru care s-a schimbat în zece ani, a fost seriozitatea cu care mă antrenez” spunea Povetkin înainte de partidă. Și lucrul ăsta în sfârșit s-a văzut.
Dădeam în prefața meciului trei scenarii posibile. Meciul de aseară le-a parcurs pe toate. Mai întâi au fost reprizele 1-3 de box inteligent al lui Whyte. Din spatele unui jab mai bun, a ținut distanța și l-a lovit eficient pe rus, câștigând începutul de meci. Lucrurile păreau să meargă pe făgașul cel mai probabil.


A venit apoi repriza a patra în care englezul a crezut că poate mai mult. A apăsat accelerația și a dat drumul la loviturile de forță, punându-l de două ori la podea pe Povetkin, a doua oară dintr-un upercut fulgerător în bărbie din care cei mai mulți nu s-ar mai fi ridicat. 10-7 pentru Whyte și restul meciului părea formalitate.
Apoi BUUUUM. O secundă de măiestrie marca Povetkin a dat timpul înapoi cu zece ani, în vremurile în care speranțele pentru viitorul campionului olimpic erau intacte.

O combinație clasică, ce se predă la cursurile de fundamente ale nobilei arte: jab fals, scădere de nivel, upercut, executată perfect de Povetkin a stins instantaneu luminile lui Whyte și a încremenit o lume întreagă.
Sincer, nu am crezut că mai poate. Cu toate că am văzut semnele schimbării în bine, am fost convins că lupta cu timpul nu poate fi câștigată. Realitatea însă mi-a mai dovedit odată că cel mai înalt munte de urcat este cel personal. Dacă reușești să te învingi pe tine și îți clarifici misiunea, urmând apoi calea muncii susținute, obstacolele se transformă brusc în trepte, pericolele în oportunități.
Cel mai frumos meci al anului pentru mine. Ce stii de meciul lui Ionut Baluta, ar fi trebuit sa fie saptamana viitoare,nu?
Din pacate s-a amanat. Am vorbit cu Ionut zilele trecute si mi-a spus ca a fost sunat de englezi care i-au spus ca din cauza conditiilor deosebite, nu vor boxa in gala decat de-ai lor. Meciul lui Ionut a fost amanat pentru a doua jumatate a lui septembrie, cel mai probabil in Arabia Saudita.
Ce lovitura letala, nu credeam nici o secunda ca Povetkin poate sa castige dar uite, de asta e frumos acest sport. Meciul se indrepta spre o victorie fara cusur a lui Dillian Whyte, dar carentele in defensiva l-au tradat iara, a n-a oara. Deabia astept rematch-ul.
In opinia mea Whyte e compromis. A confirmat definitiv o fragilitate despre care se banuia dupa meciurile cu Joshua si Rivas. De acum inainte toti ii vor sti numarul si va fi o problema de timp pana va lua somn din nou. Plus ca nici el nu cred ca va mai fi acelasi dupa brutalitatea pe care a suferit-o.
Rematch-ul este la mana lui Povetkin. Continua ascensiunea, se antreneaza serios si vine cu incredere … castiga. Cade iarasi in patima viciilor care i-au sabotat cariera … pierde. Simplu.