După doar o luptă din cele trei contactate, Saul Canelo Alvarez și PBC și-au spus adios, mexicanul urmând cel mai probabil să revină la banii celor de la DAZN, planurile lui vizând un meci în aprilie cu Edgar Berlanga și un megafight pe finalul anului contra compatriotului Jaime Munguia.

În poziția de a stabili condițiile, Canelo și-a apărat interesele la maxim, solicitând burse astronomice și adversari aleși după un grafic stabilit de el și nu de postul de televiziune. Ori după ruperea parteneriatului dintre PBC și Showtime, banii au încetat să mai curgă la liber, așa încât cei de la PBC au impus pentru continuarea colaborării și mergând pe principiul ce-i în mână nu-i minciună, numele lui Jaime Munguia pentru 4 mai, lucru neacceptat de Canelo, Munguia reprezentând la acest moment un pericol mult prea mare.

Cel mai probabil, el va sări din nou în barca din care nu demult plecase, revenind în brațele lui Eddie Hearn care probabil îi va îndeplini dorințele și i-l va pune pe tavă pe Berlanga pentru 4 mai. Văzut până nu demult o senzație, Egar Berlanga a apus înainte de a străluci, după cele 16 meciuri consecutive terminate prin ko în prima repriză urmând alte 5 în care n-a mai impresionat, fiind pus la podea de Marcelo Caceres în 2009 și arătându-și apoi limitele cu Steve Rolls, stilul lui ultraagresiv transformându-se brusc în unul conservator și plicticos. Victoria de duminică în fața limitatului irlandez Padraig McCrory nu a făcut decât să întărească concluzia că steaua ieri strălucitoare a lui Berlanga, se cufundă cu fiecare apariție în mediocritate.

Mișcare inteligentă a lui Canelo, care ar împinge spre final de an speranțele fanilor mexicani de a-l vedea în ring cu Munguia, până atunci putându-se întâmpla o grămadă de neprevăzuturi și luându-și o misiune imediată mai mult decât realizabilă în persoana unidimensionalului neînvins Berlanga, pe care în mod normal ar trebui să-l bată cu o mână legată la spate și cu un ochi închis. Cam asta a fost ziua de azi. Să vedem ce ne aduce cea de mâine.