
Campion mondial și european, medaliat cu bronz olimpic, neînvins la profi, realizări care l-au făcut unul dintre cei mai titrați boxeri din istoria Irlandei, Michael Conlan e unul din multele cazuri de pugiliști alungați din ringul amator de fața urâtă și coruptă a acestui sport. Nedreptățit la lumina zilei în sfertul de finală de la Olimpiada de la Rio 2016 unde era favorit, decizia confirmând zvonurile unui posibil aranjament, Conlan a părăsit pătratul magic cu un gust amar și cu degetele mijlocii ridicate în semn de dispreț oficialilor care l-au privat de satisfacția supremă, titlul olimpic. (Rusul nu s-a putut bucura nici el de victorie, abandonând semifinala din cauza unei accidentări, dar răul fusese deja făcut și obiectivele mafiei cel mai probabil atinse.)
Conlan a semnat imediat cu Bob Arum și a început urcușul gloriei pe bani. Se încălzește în Statele Unite cu adversari de duzină iar peste trei ani face spectacol în fața a 10 000 de fani demolându-l la Belfast pe argentnianul Diego Alberto Ruiz în ceea ce a numit-o “cea mai frumoasă noapte a carierei”.
Continue reading






