Dupa cum spuneam şi în prima parte, jabul este de departe cea mai importantă lovitura din arsenalul unui boxer, fie el amator sau profesionist. E varful de lance în atac şi prima barieră defensivă. “Boxerul cu cel mai bun jab castigă de regula lupta” sau “Cand ai dubii, dă un jab” sunt doua din adevărurile boxului care evidenţiază importanţa loviturii cu bratul din faţă. Este singura lovitură ce se poate executa din orice poziţie şi din mişcare, neavând nevoie de acelaşi mecanism de sprijin pe care celelalte lovituri îl necesită. Folosită pentru a pune distanţă, a puncta pe cărţile de arbitraj, să-ţi pui adversarul pe piciorul din spate  ori să-i întrerupi atacul, cu ajutorul ei poţi controla ringul şi lupta. Pe cât de unanimă e opinia generală faţă de importanţa lui, pe atât sunt de împărţite părerile când vine vorba de tehnicile care îl implică. Cu pas în faţă sau fără, cu degetul mare în sus sau paralel cu solul, cotul lipit de corp sau nu, pleznit sau apăsat. Depinde sau nu de particularităţile fizice şi stilul de luptă al fiecăruia? Continue reading →