
În Mexic boxul este religie, cult, mod de viață. E continuarea tuturor războialor duse de-a lungul istoriei de acest popor, materializarea onoarei individuale și a mândriei naționale. 50% dintr-o populație de 126 de milioane au declarat că iubesc să vadă și să practice nobila artă, iar lista nesfârșită de campioni mondiali pe care Mexicul i-a dat istoriei boxului, este o dovadă incontestabilă în acest sens. Pentru conformitate îi amintesc aici doar pe Julio Cesar Chavez, Saul Canelo Alvarez, Salvador Sanchez, Carlos Zarate, Erik Morales, Juan Manuel Marquez sau Marco Antonio Barera.
Dacă viața în Mexic te învață ceva ca boxer, este angajamentul total și munca neîntreruptă. Sunt ingredientele fără de care performanța este imposibilă. Asta pentru că zeci de mii de mexicani văd acest sport ca și biletul de evadare din sărăcie pentru ei și familiile lor. Când știi ce înseamnă foamea, profiți de fiecare oportunitate care ți se oferă, lupta pentru salvarea familiei fiind cel mai puternic motivator existent. Asta îi face să munecască pe brânci, să tragă zi de zi în antrenamente inumane cu speranța că li se va oferi la un moment dat șansa să iasă din anonimat.
Continue reading







