Tags

, , , , , , , , , ,

Riyadh a găzduit o nouă gală grandioasă de box, având în main event numele cel mai vândut în era actuală, Saul Canelo Alvarez. Însă, după stingerea luminilor, putem trage o concluzie clară: în ciuda bugetului colosal și a așteptărilor ridicate (din partea lor, fiindcă așteptările mele le-am arătat într-un articol anterior), nu s-a livrat nimic memorabil, unele dintre meciuri fiind efectiv greu de privit fără să dai pe repede înainte. Să aruncăm o privire asupra unei seri de box a oferit puțin extrem de puțin.

🏆 Canelo Alvarez, din nou necontestat, dar fără strălucire

Saul “Canelo” Alvarez a reușit să devină, încă o dată, campion necontestat la categoria super-mijlocie, după ce l-a învins pe William Scull pentru centura IBF. Victoria sa marchează un moment istoric în carieră, dar performanța în sine a fost departe de a impresiona, volumul loviturilor trimise de cei doi în douăsprezece reprize înregistrând un nou minim istoric pentru cele mai puține lovituri date vreodată: 445 de lovituri date de amândoi în 36 de minute. Îngrozitor.

Într-un meci în care mobilitatea lui Scull i-a creat probleme mexicanului, Canelo a obținut victoria prin decizie, însă fără să ofere momentele de spectacol cu care și-a obișnuit fanii. A fost o victorie calculată, metodică, dar lipsită de elementele care fac un meci de box memorabil. Îmi este foarte greu să realizez cum digeri o astfel de evoluție ca fan care a plătit o grămadă de bani ca să vezi acțiune.

Canelo își consolidează astfel poziția în istoria boxului modern, dar această victorie nu va rămâne în memoria fanilor drept una dintre performanțele sale de referință. A fost, pur și simplu, o zi la birou pentru mexicanul care, la 34 de ani, își gestionează tot mai atent energia și riscurile.

💤 Jaime Munguia și revanșa care nu a adăugat nimic nou

Revanșa dintre Jaime Munguia și Bruno Surace a repus lucrurile în ordinea lor firească, arătând că victoria francezului a fost acel moment de grație ce ți se întâmplă cel mult o dată în viață.

Munguia a învățat din greșelile primei întâlniri și a adoptat o abordare mai tactică, dominând un Surace limitat ;i unidimensional. Cu toate acestea, nu s-au remarcat îmbunătățiri semnificative în arsenalul tehnic al lui Munguia, ci doar o mai bună gestionare strategică a meciului.

A fost o victorie care îl menține pe mexican în discuțiile pentru meciuri importante, dar care nu a convins pe nimeni că s-ar fi reinventat sau că ar fi făcut pasul la următorul nivel. Încă un meci care, peste câteva săptămâni, va fi uitat complet de comunitatea boxului.

⚖️ Badou Jack, o victorie la limită într-un meci disputat

Veteranul Badou Jack a reușit să-și păstreze centura de campion la categoria cruiser, după o victorie la limită prin decizie majoritară împotriva lui Noel Mikaelyan. A fost probabil cel mai disputat meci al serii, dar și acesta a fost lipsit de momentele memorabile care să justifice atenția globală acordată galei.

Jack, la 41 de ani, demonstrează o longevitate remarcabilă, dar performanța sa din această seară confirmă că se află pe panta descendentă a carierei. Mikaelyan a avut momente bune și ar putea contesta rezultatul, însă decizia arbitrilor a înclinat ca în multe alte dăți în favoarea campionului.

🤝 Martin Bakole și Efe Ajagba, un egal care nu mulțumește pe nimeni

În categoria grea, confruntarea dintre Martin Bakole și Efe Ajagba s-a încheiat nedecis, printr-un egal majoritar care nu a făcut decât să complice și mai mult peisajul deja încurcat al categoriei.

Într-un meci care ar fi trebuit să clarifice ierarhia contenderilor la categoria regină, cei doi pugiliști nu au reușit să se departajeze decisiv, inițiativa schimbându-se de mai multe ori pe parcursul meciului. La final, vorba tatălui meu după câte un meci de fotbal fără goluri ….. nimic la nimic.

Concluzie: Reclamă maximă, conținut minim

După gala infiorătoare de ieri, cea de azi din Riyadh a urmat a urmat același tipar care sper să nu devină unul familiar: investiții masive, marketing agresiv, dar meciuri care nu se ridică la înălțimea așteptărilor. Canelo a câștigat, dar nu a strălucit. Munguia a dominat, dar nu a impresionat. Jack a supraviețuit, iar la categoria grea am rămas cu aceeași confuzie.

Întrebarea care rămâne este: cât timp vor mai continua fanii să investească timp, bani și energie emoțională în evenimente care promit revoluția boxului, dar livrează doar meciuri de duzină? Deocamdată, Formula Riyadh funcționează din punct de vedere financiar, dar deficitul de spectacol și emoție autentică începe să fie tot mai evident.

Boxul are nevoie de mai mult decât nume mari pe afiș și cadre somptuoase. Are nevoie de confruntări reale, de riscuri asumate, de emoție autentică. Lucruri care, din păcate, au lipsit cu desăvârșire din gala recent încheiată în Arabia Saudită.