A fost conferința de presă premergătoare partidei din 22 februarie dintre Deontay Wilder și Tyson Fury. Nu au lipsit momentele de comedie, cu Fury în rol principal, evident. De la outfitul afișat, un costum în culori greu exprimabile, la tradiționalele deja strâmbături care fac deliciul publicului și jenează pe cei din preajmă.
S-au aruncat vorbe, amenințări și s-au promis knockouturi de ambele părți.
“O să fac exact ceea ce am spus că voi face. Și o să-l fac knockout. Eu sunt leul și sunt regele junglei. Și o să-i smulg capul de pe corp. Am învățat de la prima luptă că trebuie să fiu mai calm”. „Voi avea mult mai multă răbdare în această luptă, la fel ca în cea de-a doua luptă cu Luis Ortiz” – a spus Wilder Continue reading →
Dacă meciul dintre Jesse Hart și Joe Smith Jr din această dimineață a arătat ceva, asta a fost că atunci când îți dorești cu adevărat un lucru și faci tot ce ține de tine pentru a-l obține, atunci nu te pot împiedica nici adversari mai talentați ca tine, nici arbitri corupți sau sorți potrivnici.
Intrat cu șansa a doua în meci, Smith și-a jucat la perfecție partitura presiunii constante și a loviturilor neobosite, obținând la final o victorie mai clară decât cărțile arbitrilor, unii influențați de faima din spatele favoritului.
Statistica loviturilor a arătat și ea dezechilibrul din ring, loviturile de forță ce și-au atins ținta fiind mai mult decât duble de partea lui Smith (115-54).
În box, vorbele contează doar până la primul gong. Amenințările și gândurile de răzbunare ale lui Hart nedublate de pumni nu au cântărit nimic. Cu un plan de meci excesiv de defensiv, bazat doar pe lovituri izolate pe plecare sau întâmpinare, Hart nu putea să spere la mai mult. Incapabil să schimbe sensul și soarta meciului, pus la podea în repriza a 7-a și dominat pe toate criteriile în celelalte, nu a mai avut ce face decât să se panseze la final cu decizia orbului care l-a văzut câștigător.
Cât despre învingător, tot respectul. A vorbit modest,a boxat corect și a câștigat rotund o partidă în care prea puțini îi dădeau șanse. Acum ușile i se vor deschide pentru cel puțin încă un meci notabil, cel mai probabil împotriva învingătorului dintre Eleider Alvarez și Michael Seals, ce va avea loc săptămâna viitoare.
Constantin Bejenaru a făcut tot ce i-a stat în putință ieri seară în fața lui Arsen Goulamirian dar diferența fizică a fost cea care și-a spus în cele din urmă cuvântul. A fost o înfruntare între tehnica fină și forța brută. Constantin a controlat începutul de meci cu o deplasare superioară șli serii explozive expediate din unghiuri diferite, ceea ce i-a zădărnicit planurile rigidului Goulamirian. Continue reading →
În sport și nu doar acolo, dezamăgirile sunt de multe ori proporționale cu așteptările. Cu cât speranța e mai mare cu atât și supărarea e mai puternică la finalul unei partide care nu a corespuns tiparului creat de imaginație. Contribuie la asta marketingul bine făcut și sportivii pe care businessul îi transformă adesea în vânzători de iluzii.
Speranțele tuturor grăsunilor de pe planeta asta că poți ajunge regele lumii cu o dietă pe bază de hamburgeri și aripioare, au fost spulberate din nou atunci când idolul lor și-a arătat limitele oferite de excesul de grăsimi saturate. Continue reading →
Victorie rapidă și foarte frumoasă a lui Andrei Stoica în celebra promoție One Championship. Românul a oferit ceea ce și-a dorit publicul asiatic, curaj, schimburi dure și o finalizare de zile mari.
În această dimineață Mihai Nistor a debutat în boxul profesionist printr-o victorie prin knockout în repriza a treia după un croșeu puternic de stânga în urma căruia adversarul său, mexicanul Christian Mariscal nu a mai putut continua.
Statistica arată o dominare totală, așa cum de altfel era de așteptat. Mariscal și-a dat loviturile cele mai bune în prima repriză, provocându-i o sângerare boxerului nostru și a avut câteva lovituri reușite și în rundul doi.
Mihai nu a fost atât de clar cum mi-aș fi dorit, dar emoțiile debutului pot fi o explicație plauzibilă. El trebuie să analizeze cu atenție partea tehnico-tactică a boxului său și eventual să facă ceva ajustări fiindcă această luptă la baionetă va fi tot mai greu de dus pe măsură ce nivelul adversarilor va crește.
Deocamdată însă e bine, victoria a venit, a fost înainte de limită așa cum trebuia, iar Mihai a făcut primul pas în ascensiunea spre top. Felicitări.
Moldoveanul Constantin Bejenaru va boxa pe 28 decembrie în Franța pentru centura mondială WBA a categoriei cruiser, avându-l ca adversar pe deținătorul acesteia, armeanul Arsen Goulamirian (25-0, 17 KO).
Încă o veste bună pe final de an pentru boxul românesc: Bogdan Dinu urcă din nou în ring după mai bine de opt luni de absență.
El va boxa într-o gală organizată în Bulgaria, al cărei main event va fi meciul dintre Tervel Pulev (fratele lui Kubrat) și DeShon Webster, urmând să îl aibă ca adversar pe sudafricanul Osborn Machimana (23-13-2) într-un meci programat pentru zece runde.
Machimana e un boxer experimentat, care și-a trecut câteva nume sonore în palmares, chiar dacă în dreptul înfrângerilor: Albert Sosnovski, David Price, Otto Wallin. Momentul lui de glorie a fost în 2008 când l-a învins într-o partidă ce avea ca miză centura greilor Africii de Sud, pe Corrie Sanders prin KO în chiar prima repriză după un croșeu de stânga la coaste.
Un adversar potrivit pentru Bogdan ca să dea jos din rugina pusă de lunile de inactivitate și mai ales pentru a-și verifica forța de KO, o victorie convingătoare fiind obligatorie pentru a-l împinge din nou spre vârful categoriei. Succes.
Încă nu s-au stins ecourile directei de dreapta ce a explodat în figura lui Ortiz și Deontay Wilder anunță următoarea mișcare, una anticipată, reglarea conturilor cu Tyson Fury, care va avea loc pe 22 februarie cel mai probabil în Las Vegas.
Meci de risc maxim pentru Wilder care a fost surclasat in prima lor înfruntare, stilul dinamic al lui Fury anihilând forța americanului până aproape a fost prea târziu. Cele două knockdown-uri venite în a doua jumătate a meciului au mai pansat impresia lăsată de Wilder, dar au fost doar sclipiri într-un ansamblu de neputință.
Este foarte clar de ce e nevoie în rematch pentru a învinge, dar întrebarea este dacă Wilder va ajunge să își poată trimite racheta de dreapta în timp util. Datele problemei nu s-au schimbat foarte mult față de prima întâlnire și cred că în linii mari planurile de meci vor fi aceleași. Fury va boxa din distanță, pedalând permanent în spate, rupând acțiunile ofensive ale adversarului de câte ori va avea ocazia prin obstrucții și țineri repetate, în timp ce Wilder o să fie urmăritorul ce va căuta poziția perfectă din care să declanșeze explozia.
În condițiile unui arbitraj corect, nu cred că Wilder are la îndemână victoria la puncte, o nouă concesie fiind și mai puțin probabilă după ce numeroase voci au reclamat justețea deciziei de la prima întâlnire. Cartea lui câștigătoare va fi boxul în forță, atragerea lui Fury cât mai rapid în apele adânci ale schimburilor dure de lovituri și incapacitarea lui.
Un pumn, de un singur pumn a fost nevoie pentru ca Deontay Wilder să treacă definitiv pragul de la promisiune la certitudine, pentru că după meciul din această dimineață nu cred că mai e nimeni sceptic în ceea ce privește forța lui. Planetele s-au aliniat perfect cu 6 secunde înaintea finalului reprizei a 7-a iar combinația de directe stânga – dreapta a oprit timpul și a amuțit vocile contestatarilor.
După mai bine de șase runde șterse, în care nimic nu a părut să funcționeze, timp în care a fost contrat, zdruncinat, surclasat de un boxer cu cel puțin șase ani mai în vârstă, aflat în spate pe toate cărțile de arbitraj și cu povara suplimentară a faptului că puțin mai devreme, în aceeași gală, fratele lui, Marsellos, fusese făcut knockout în încercarea de a-și face o revenire de succes, de undeva din străfundurile sufletului, de acolo de unde doar marii campioni găsesc resurse, Deontay Wilder a adunat forța de a trimite lovitura care îl certifică definitiv ca star.
Am avut de-a lungul vremii întrebările mele în ceea ce îl privește pe Wilder. A câștigat centura de la inconsistentul Bermane Stiverne, după ce în prealabil declarațiile sale de forță fuseseră făcute pe seama unor boxeri expirați sau contestați. Și-a apărat-o apoi cu mare grijă la nume fragile ca Molina, Duhaupass sau Szpilka, iar în fața adevăratelor teste, Fury și Ortiz a scos-o la capăt dar fără să impresioneze, demonstrând totuși că poate să încaseze.
Lovitura de azi însă, a arătat orice în afara faptului că întâmplarea l-a adus aici. Cerebral în momentele grele, consecvent unui plan de meci greu de înțeles, Wilder a reușit cu doar 11 lovituri de forță expediate în 20 de minute să scrie istorie. Punctul pus de directa finală a scos din letargie o divizie care își caută identitatea și gloria de altădată. De fapt, a fost un punct pus sub semnul întrebării “poate cineva să reziste acestei forțe?”.
