Dacă n-aș ști că e sfârșit de februarie, aș zice că e 1 aprilie. După anunțarea despărțirii de PBC a lui Canelo, lucrurile se desfășoară cu o viteză neobișnuită și pe traiectorii mai puțin logice.
Împotriva cursului jocului și a presupunerilor mele anterioare, un meci care părea extrem de greu de pus în practică și care fusese mărul discordiei în negocierile cu PBC, este anunțat ca fiind chiar următorul pentru Alvarez. Jaime Munguia este anunțat ca adversar pentru data de 4 mai. Chiar cu știrea în față, tot îmi vine greu să cred că poate fi atât de ușor. Sincer nu îl vedeam pe Canelo dornic să-și pericliteze momentul cu neînvinsul Munguia, care a arătat o creștere a calității exprimării de când a trecut la supermijlocie, acolo unde a produs un spectacol candidat pentru meciul anului cu Derevyanchenko și o victorie înainte de limită împotriva lui John Ryder, pe care Canelo îl învinsese doar la puncte.
După doar o luptă din cele trei contactate, Saul Canelo Alvarez și PBC și-au spus adios, mexicanul urmând cel mai probabil să revină la banii celor de la DAZN, planurile lui vizând un meci în aprilie cu Edgar Berlanga și un megafight pe finalul anului contra compatriotului Jaime Munguia.
În poziția de a stabili condițiile, Canelo și-a apărat interesele la maxim, solicitând burse astronomice și adversari aleși după un grafic stabilit de el și nu de postul de televiziune. Ori după ruperea parteneriatului dintre PBC și Showtime, banii au încetat să mai curgă la liber, așa încât cei de la PBC au impus pentru continuarea colaborării și mergând pe principiul ce-i în mână nu-i minciună, numele lui Jaime Munguia pentru 4 mai, lucru neacceptat de Canelo, Munguia reprezentând la acest moment un pericol mult prea mare.
Cel mai probabil, el va sări din nou în barca din care nu demult plecase, revenind în brațele lui Eddie Hearn care probabil îi va îndeplini dorințele și i-l va pune pe tavă pe Berlanga pentru 4 mai. Văzut până nu demult o senzație, Egar Berlanga a apus înainte de a străluci, după cele 16 meciuri consecutive terminate prin ko în prima repriză urmând alte 5 în care n-a mai impresionat, fiind pus la podea de Marcelo Caceres în 2009 și arătându-și apoi limitele cu Steve Rolls, stilul lui ultraagresiv transformându-se brusc în unul conservator și plicticos. Victoria de duminică în fața limitatului irlandez Padraig McCrory nu a făcut decât să întărească concluzia că steaua ieri strălucitoare a lui Berlanga, se cufundă cu fiecare apariție în mediocritate.
Mișcare inteligentă a lui Canelo, care ar împinge spre final de an speranțele fanilor mexicani de a-l vedea în ring cu Munguia, până atunci putându-se întâmpla o grămadă de neprevăzuturi și luându-și o misiune imediată mai mult decât realizabilă în persoana unidimensionalului neînvins Berlanga, pe care în mod normal ar trebui să-l bată cu o mână legată la spate și cu un ochi închis. Cam asta a fost ziua de azi. Să vedem ce ne aduce cea de mâine.
E un lucru rar ca în penuria ce domină boxul profesionist românesc din ultimii ani să dai pe neașteptate de lucruri pozitive și dătătoare de speranță. Și totuși se mai întâmplă. În periplurile mele printre confruntările următoarei perioade am descoperit un nume cu rezonanță românească, despre care nu știam nimic: Andrei Dascălu. În vârstă de 25 de ani, boxează în Anglia, are un palmares foarte bun, 9 victorii, nici o înfrângere, ocupă locul 304 la supermijlocie în clasamentul boxrec iar pe 1 martie se va bate în co main eventul galei din Telford într-un meci de centură (British Boxing Board of Control Southern Area Super Middle Title) cu un sportiv de asemenea neînvins, Joe Jackson Brown (7-0-0).
În România probabil este mult mai cunoscut pentru participarea la Survivor, unde a fost și finalist, dar asta deja e altă poveste, fără legătură cu pugilismul și cu obiectul blogului.
L-am contactat pe Andrei pentru a afla mai multe despre el și mi-a răspuns imediat cu amabilitate. A creionat în câteva rânduri povestea parcursului său de până acum, una extrem de interesantă și dinamică, cu multe relocări dar și cu o pasiune constantă, boxul.
După ce a boxat în Germania, Australia, România și Uzbekistan, hunedoreanul James Chereji testează în această săptămână și ringul spaniol. Cu 19 victorii și 3 înfrângeri, ocupant al locului 123 mondial la categoria 59 de kilograme, James va urca din nou în ring peste doar trei zile într-o gală în Sedavi, unde îl va întâlni într-un meci programat pe durata a șase runde pe Edinso Torres, un spaniol cu palmares de 16 victorii și 11 meciuri pierdute.
La cum arată meciul pe hârtie, este de așteptat o victorie a reprezentantului nostru, poate chiar înainte de limită, având în vedere că din cele 11 înfrângeri ale lui Torres, 9 sunt prin KO sau TKO. Mult succes, James Chereji!
Prospectul american Jared Anderson, dețănător al unui procentaj excepțional al meciurilor terminate înainte de limită (93.75%) va reveni în ring pe data de 13 aprilie într-o gală organizată de Top Rank și transmisă de ESPN. Adversarul lui va fi belgianul Ryad Merhy (32-2-0, 26 KO), care în mod normal nu ar trebui să îi pună mari probleme, cea mai importantă victorie a lui Merhy find la plafonatul și supraevaluatul Tony Yoka în decembrie anul trecut. În rest, victorii la nume fără rezonanță și înfrângeri atunci când a încercat să ridice nivelul, cu Kevin Lerena și Arsen Goulamirian.
Anderson a luptat ultima dată în august anul trecut, când l-a dezintegrat pe veteranul Andrii Rudenko în repriza a cincea. El are încă de răspuns contestatarilor de după meciul cu Charles Martin, meci în care a fost expus destul de tare de câteva din loviturile acestuia, obținând o victorie la puncte care i-a știrbit procentajul KO-urilor și a ridicat sprâncenele scepticilor.
Frații Eric și Sasha Tudor au trecut cu bine proba cântarului. Urmează meciurile de mâine dimineață din gala organizată de Golden Boy și transmisă de platforma DAZN. Meciul lui Eric împotriva lui Luis Ramos va fi prins în transmisia televizată. Mult succes lui Eric la revenire și lui Sasha la debut!
Rezultatele complete de la cântar:
JoJo Diaz 137.6 vs. Ricky Perez 138.2 Ricardo Sandoval 110.8 vs. Jayson Mama 112.4 Eric Tudor 153.2 vs. Luis Ramos 153.8 Jorge Chavez 123.6 vs. Diuhl Olguin 124 Joshua Garcia 131.2 vs. Eric Lozada 130.8 Sasha Tudor 159 vs. Josias Gonzalez 153.8
Desfășurare incredibilă a meciului dintre Evgeny Romanov (19-0-0, 12 KO) și chinezul adus pe post de victimă Zhaoxin Zhang (11-2-1). Atât de incredibilă încât chiar și după ce citisem știrea, văzând imaginile am crezut că este o greșeală de editare. Chinezul era bătut secundă cu secundă, însângerat, numărat la finalul primei reprize și luat din nou la pumni la începutul celei de-a doua. Și când toată lumea aștepta ca arbitrul să pună capăt meciului care se transforma în măcel ….. dar mai bine vă las să priviți imaginile. Meciul întreg la viteză normală aici.
Eric Tudor va boxa în gala din 15 februarie din Commerce Casino cu portoricanul Luis Carballo Ramos (6-2-1, 6 KO). Ramos ocupă locul 620 in clasamentul boxrec al categoriei super welter și a pierdut ultimele două meciuri înainte de limită la Jeovanni Estella și Rafael Maria de Dios. Este un adversar care ar trebui să îi aducă lui Eric fără probleme a zecea victorie din cariera profesionistă și să-i relanseze parcursul spre topuri.
În aceeași gală, organizată de Golden Boy și al cărei main event este întâlnirea dintre Joseph ‘JoJo’ Diaz și Jesus Perez, va debuta și fratele lui Eric, Sasha Tudor care va boxa cu americanul Khari Fields (0-3-0). Mult succes amândurora!
Conform lui Mike Coppinger de la ESPN, părțile implicate au căzut la un acord cu privire la meciul Devin Haney vs Ryan Garcia care ar urma să aibă loc pe 20 aprilie. Haney își va apăra centura WBC de la super lightweight, în timp ce pentru Garcia va fi primul meci de titlu din carieră.
Cei doi s-au mai tatonat în vremuri când meciul ar fi avut mai mult sens și amândoi erau pe val. Acum, din punctul meu de vedere este mai mult marketing decât box, Garcia fiind deja expus puternic de Gervonta Davis, șansa lui în fața alunecosului Haney fiind de ordin pur teoretic. Nu-l văd luând reprize sau dominându-l pe Haney, singura lui șansă fiind un croșeu de ko dintre cele pe care le-a patentat, știut fiind că bărbia nu e punctul forte a lui Devin.
Dar dacă Haney a reușit prin reflexe și deplasare să-și ascundă suficient slăbiciunile încât să nu-i dăuneze palmaresului, având deja 9 meciuri de titlu, toate câștigate, Ryan a clacat lamentabil în testul carierei fiind făcut de toată jena în aprilie anul trecut când doar că nu a plâns în fața lui Davis în meciul pierdut înainte de limită, punându-și singur ștampila de laș, ștampilă ale cărei urme îl vor însoți cât va mai alege să stea în ring.
În concluzie un meci venit prea târziu pentru Ryan Garcia pentru a-și produce efectele, dar pe de altă parte tot el e și cel care nu are nimic de pierdut din el, dacă printr-o minune ar reuși să-l bată pe Haney urmând să mai câștige timp până următorul puncher îi va atinge punctele vitale și îl va face să se tăvălească pe jos de durere. Fiindcă creierul nu uită și nu iartă.
În Mexic boxul este religie, cult, mod de viață. E continuarea tuturor războialor duse de-a lungul istoriei de acest popor, materializarea onoarei individuale și a mândriei naționale. 50% dintr-o populație de 126 de milioane au declarat că iubesc să vadă și să practice nobila artă, iar lista nesfârșită de campioni mondiali pe care Mexicul i-a dat istoriei boxului, este o dovadă incontestabilă în acest sens. Pentru conformitate îi amintesc aici doar pe Julio Cesar Chavez, Saul Canelo Alvarez, Salvador Sanchez, Carlos Zarate, Erik Morales, Juan Manuel Marquez sau Marco Antonio Barera.
Dacă viața în Mexic te învață ceva ca boxer, este angajamentul total și munca neîntreruptă. Sunt ingredientele fără de care performanța este imposibilă. Asta pentru că zeci de mii de mexicani văd acest sport ca și biletul de evadare din sărăcie pentru ei și familiile lor. Când știi ce înseamnă foamea, profiți de fiecare oportunitate care ți se oferă, lupta pentru salvarea familiei fiind cel mai puternic motivator existent. Asta îi face să munecască pe brânci, să tragă zi de zi în antrenamente inumane cu speranța că li se va oferi la un moment dat șansa să iasă din anonimat.