Budva 2026: șase medalii și o generație care merită încredere

La sfârșitul unui campionat de box, dincolo de clasamente și medalii, rămâne și felul în care o echipă a luptat. La Europenele U17 de la Budva, România a avut inițiativă, a câștigat meciuri dificile, a învins reprezentanți ai unor țări puternice (Rusia, Anglia, Azerbaidjan, Turcia) și a trimis patru sportivi în finale. A plecat din Muntenegru cu un titlu continental, trei medalii de argint, două de bronz și un merituos loc al șaselea în clasamentul pe medalii.

Este un bilanț care merită privit cu atenție. Aurul lui Cristi Cașu încununează o participare în care performanța a avut mai multe nume: Alexandru Butan, Alessia Onofraș, Andreea Soare, Daniela Ionică și Andreia Militaru. Șase sportivi pe podium și suficiente evoluții bune în spatele lor pentru a vorbi despre forța unui lot.

Cristi Cașu a făcut ceea ce se spera de la un favorit: a transformat așteptările în victorii. La 46 de kilograme, românul a câștigat cinci meciuri, patru prin decizie unanimă. Singurul adversar care a a convins un arbitru fiind englezul Noah Worth, în semifinala încheiată cu 4–1. În finala din 11 octombrie, Cașu l-a învins pe azerul Hasrat Mammadov cu 5–0.

Drumul său are și o continuitate care spune mult despre potențialul acestui adolescent de la CSM Călărași. Cașu cucerise, tot la Budva, titlul european U15 în octombrie 2025. Acum a reușit trecerea la aurul categoriei U17. Două titluri continentale consecutive, la două categorii de vârstă, reprezintă o confirmare concretă într-o perioadă în care adversarii, ritmul și cerințele fizice se schimbă rapid.

În finală, superioritatea sa a avut o explicație tehnică limpede. Activ din prima secundă, Cașu a controlat tempoul și distanța, fără să lase inițiativa la discreția adversarului. Numărătoarea primită de Mammadov în prima repriză, după un schimb de lovituri, a întărit impresia de dominație.

Mobilitatea românului a fost esențială. I-a permis să ajungă primul în schimburi și să se retragă în siguranță după ce puncta. A intrat la distanța potrivită, a lovit și a ieșit înainte ca replica adversarului să devină eficientă. Acesta este unul dintre lucrurile cele mai încurajatoare la un boxer atât de tânăr: capacitatea de a lega atacul de apărare, păstrându-și echilibrul și controlul.

Finala lui Alexandru Butan, la 50 de kilograme, a lăsat un gust amar după ultimul gong. Până la acest meci, românul își construise un parcurs solid: victorie înainte de limită cu letonul Arturs Karpovics, apoi succese împotriva azerului Vagif Mammadli, italianului Dennis Lebedenko și rusului Stepan Demianov. Victoria cu Demianov, 4–1 în semifinale, a fost una dintre reușitele importante ale delegației.

Continue reading →