
Francesco De Rosa a câștigat titlul european EBU la supercocoș. Pentru Ionuț, ultimele reprize au fost o încercare severă a experienței, rezistenței și voinței de a rămâne în picioare când totul era împotriva sa.
Era repriza a zecea a meciului când comentatorii anunțau entuziasmați sfârșitul lui Ionuț Băluță. Repetau “Bălută e finito, Bălută e finito“, în vreme ce italianul Francesco De Rosa îl supunea unei presiuni tot mai greu de suportat. Românul era obosit, lovit puternic, iar răspunsurile sale veneau cu dificultate. Din afara corzilor, deznodământul părea inevitabil. Dar, așa cum ne-a obișnuit în dese rânduri, Băluță a săpat din nou în străfundurile sufletului său și a găsit resurse pentru încă o repriză. Apoi pentru încă una.
Vineri, 9 octombrie, la Calangianus, în Sardinia, De Rosa l-a învins prin decizie unanimă și a devenit campion european EBU la categoria supercocoș. A fost o victorie meritată, obținută printr-un box mai precis și mai eficient. Italianul a rămas neînvins, cu 13 victorii, bilanțul lui Ionuț ajungând la 18 victorii, șapte înfrângeri și un egal.
Pentru cei care îl urmăresc pe Ionuț de ani de zile, înfrângerea a avut greutatea unei alte ocazii pierdute. Era a treia lui încercare de a cuceri centura europeană EBU, după meciurile cu Liam Davies, în 2022, și Dennis McCann, în 2024. O asemenea oportunitate înseamnă luni de pregătire și speranța că experiența adunată va putea fi transformată, în sfârșit, într-un titlu.
Speranța avea temei. În 2020, Băluță îl învinsese pe fostul campion mondial TJ Doheny, apoi îl oprise în trei reprize pe David Oliver Joyce. În 2023, cu Andrew Cain, se ridicase după două numărători în prima rundă și l-a trimis la rândul său la podea pe britanic în repriza a noua și câștigând la puncte. Suporterii lui aveau motive să creadă într-o revenire chiar și atunci când meciul începea să arate rău.
Startul meciului din Sardinia a oferit și el motive de încredere. Ionuț a început curajos, a preluat inițiativa și a dominat cele trei minute de deschidere. Pentru scurt timp, ritmul i-a aparținut. Era începutul de care avea nevoie într-o seară în care trebuia să lovească de două ori mai mult ca adversarul pentru a fi luat în considerare.
Din repriza a doua, raportul de forțe s-a schimbat. Băluță a început să facă pasul înapoi, iar De Rosa a preluat controlul. Românul a continuat să caute răspunsuri, însă inițiativa italianului a devenit tot mai apăsătoare.
Având în directa de dreapta și a croșeul de stânga principalele arme, De Rosa impune ritmul, lucrând eficient atât la corp cât și la cap. Pentru Băluță, fiecare nou schimb părea a cere un efort suplimentar, în vreme ce adversarul părea să găsească tot mai ușor ținta.
Aici s-a conturat problema centrală a serii. Tenacitatea românului îl ținea în luptă, dar nu îi reda controlul. O ripostă, oricât de hotărâtă, trebuia să ajungă la țintă și să întrerupă atacul următor. De prea multe ori, Ionuț rămânea cel care suporta partea mai grea a schimbului.
În repriza a șaptea a venit tresărirea de orgoliu. Băluță a făcut din nou pasul înainte și a preluat inițiativa. A continuat și în runda a opta. După minutele în care fusese dominat, cele două reprize au readus în meci raza de speranță la care speram? Dar ea s-a stins la fel de repede.
Din repriza a noua, De Rosa a revenit în atac și l-a pus din nou în mare dificultate cu schimburi lungi. Fereastra deschisă de Băluță în rundele precedente s-a închis. Oboseala îi îngreuna deplasarea, reacțiile nu mai aveau promptitudinea necesară pentru a-l scoate constant din calea loviturilor.
Devenind evident că nu are cum să câștige decizia, pe final de meci s-a trecut la lovituri disperate. Băluță s-a sprijinit pe experiență, adoptând o strategie de lovește și intră în clinci, care să îl ferească de contrele în forță ale italianului.
Pentru un suporter român, finalul nu a fost unul ușor de privit. Dorința de a-l vedea revenind ajunsese să împartă locul cu îngrijorarea pentru fiecare lovitură încasată.
Picioarele lui Ionuț păreau mai grele, reflexele mai puțin prompte decât în serile sale bune. Ar fi pripit să transformăm imaginea unui boxer epuizat într-un verdict definitiv asupra carierei sale, dar se poate spune că, împotriva lui De Rosa, experiența a trebuit să compenseze tot mai mult ceea ce corpul nu a mai reușit să execute.
Băluță a încheiat cele douăsprezece reprize în picioare. Rezultatul a confirmat superioritatea italianului, dar pentru noi, rezistența lui Ionuț a rămas partea cea mai emoționantă a unei seri grele și dureroase.