Doi rămâni și tot atâtea victorii am avut săptămâna trecută, Alin Florin Ciorceri și Alexandru Gabroveanu îmbunătățindu-și palmaresele departe de țară.
Alin a înregistrat a zecea victorie, învingându-l pe spaniolul Eligio Palacios (7-37-5) prin decizie unanimă după 6 reprize. Despre el mai trebuie spus ca a fost victima unei nedreptăți mari în meciul precedent pe care l-a pierdut în mod nemeritat la puncte în fața lui Ivan Tomas (8-0-0) anul trecut în noiembrie. La ora aceasta, ocupă locul 378 din 1999 de competitori la categoria super lightweight.
Un singur român a urcat în ring săptămâna trecută, Răzvan Cojanu, fiind învins la puncte de britanicul Nathan Gorman (14-0-0, 11 KO). De câte ori văd câte un meci al lui Răzvan, rămân cu impresia că e un sportiv care evolueaza mult sub capacitățile fizice. La fel și acum, cred că deși a fost adus să piardă, Răzvan putea scoate mai mult de la acest meci. Nefolosirea jabului, volumul mult prea mic de lovituri și momentele prea dese de deconcentrare au făcut să nu poată emite nici un fel de pretenții în fața unui Gorman care nu a arătat mare lucru. Din păcate schimbarea antrenorului nu a adus după ea și o ajustare a atitudinii lui Răzvan la rigorile boxului actual. Scorurile arbitrilor: 119-109 de două ori și un 120-108. Păcat. Continue reading →
Sambata seara Kell Brook a revenit in fata australianului Zerafa castigand o decizie clara insa intr-o perstatie mediocra unde a fost lovit in pometii reparati chirurgical de mult prea multe ori pentru fanii sai (printre care ma numar) pentru a da incredere in eventuale intalniri cu baietii de top de care tot vorbeste el.
Intr-o gala slaba devenit si mai slaba dupa ce Josh Kelly a renuntat la meciul cu Avanesyan din cauza problemelelor aparute dupa ce a facut cantarul Brook a facut obisnuita revenire-normal,el e intr-o continua revenire ca si colegul de promotor de acum Amir Khan.
Cei doi ne-au tot tachinat de aproape jumatate de deceniu cu un eventual super fight pentru publicul englez insa meciul se lasa asteptat in continuare. Continue reading →
Deși tentația e mare, nu am să fac o analiză postfight așa cum obișnuiam. Nu o să iau la puricat statisticile pumnilor, nu am să insist pe criteriile de arbitraj și nici nu o să alimentez teoriile conspiraționiste care deja au împărțit lumea boxului după fenomenala partidă din această dimineață.
De ce? Pentru că rațiunile care au făcut ca arbitri să decidă în felul în care au făcut-o nu țin acum nici de pumni și nici de criterii cât de binele boxului..
Da, sunt de acord că ambele tabere se pot simți frustrate de rezultatul final. Pe de o parte am avut un Fury care a dominat cea mai mare parte a meciului cu un box clasic bazat pe jab, eschive și deplasare. Majoritatea siteurilor serioase de box îl dau câștigător cu punctaje în jurul scorurilor de 115-111 și 114-112. Continue reading →
Având în vedere importanța partidei ce îl așteaptă pe Bogdan Dinu, mi-am propus să fac o analiză mai detaliată a celui care-i va sta în față pe 17 noiembrie. Pentru asta i-am revăzut partidele, am alcătuit statistici detaliate ale loviturilor sale, am trecut în revistă știrile și referintele, am ascultat comentariile din timpul meciurilor, totul pentru a obține un tablou cât mai complet și a reuși să dezlușesc un stil în aparență rudimentar dar imbatabil până acum.
Am încercat totodată să dau răspuns câtorva întrebări ce sunt convins că stau pe buzele fanilor boxului zilele acestea. Poate fi învins Jarrell Miller? Care sunt slăbiciunile lui? Ce trebuie să facă Bogdan pentru a învinge?
S-o luăm cu începutul.
Scurtă biografie
Jarrel King Miller s-a născut în Brooklin pe 15 iulie 1988 din părinți cu origini caraibiene și latino americane, începe să practice Muay Thay la 14 ani din nevoia de a se apăra pe stradă. Intră pentru prima oară în sala de box la 16 ani. Continue reading →
Croșeu de stânga dublat, contra unui adversar de garda inversă care deschide cu directa cu brațul din spate; lovitură contraindicată la prima vedere datorită faptului că directa oponentului, conform principiului matematic care spune că cel mai scurt drum dintre două puncte este linia dreaptă, ar fi trebuit să fie mai eficientă la nivel teoretic decât croșeul.
Doar că în box variabile ca viteza de execuție și dinamica deplasării pot să răstoarne teoremele și să ducă la fel ca în cazul de față la momente de reflecție ascultând numărătoarea arbitrului.
Ce am văzut? Meciuri bune, mai puțin bune, arbitraje corecte dar și unele părtinitoare, câteva sclipiri dar și multe motive de îngrijorare în ceea ce ne privește și o sală nedrept de goală pentru nivelul competiției, în care răsunau ecourile lipsei de interes față de nobila artă.
Dincolo de pustietatea tribunelor, a fost o competiție elegant organizată, transparentă, cu o mediatizare de excepție dar care a arătat că la ora aceasta suntem decuplați de înalta performanță și că speranțele pentru medalii strălucitoare la nivelul seniorilor sunt palide rău.
De ce am ajuns în această situație? Pentru că nu am deschis ochii la timp. Am mai scris de-a lungul timpului încercând să trag semnale de alarmă că lucrurile nu merg în direcția bună și că ne îndepărtăm cu viteză spre o zonă de neperformanță de unde ne va fi foarte greu sa ieșim. S-a preferat ascunderea incompetențelor sub fumul subțire al performanțelor sporadice. Acum culegem rezultatele. Continue reading →
A fost cum trebuia să fie. Lume multă, spectacol în ring și în afara lui și victoria celui cu perspectivele mai luminoase.
Despre Povetkin am senzația continuă că nu s-a afirmat conform talentului pe care îl are. E exemplul perfect al unei cariere zbuciumate, ruinate de doping, inconsecvență și cine mai știe ce. Chiar dacă acum și-a făcut treaba mai bine ca altădată, acel pumn care să-l înscrie în cărțile de istorie va rămâne cel mai probabil nedat.
Joshua a arătat că poate câștiga și atunci când nu strălucește, că și-a îmbunătățit rezistența la lovituri, că poate fi răbdător până apare ocazia ideală. Una peste alta, i-a ieșit pasența încă o dată și deja ulciorul a mers de câteva ori la apă scăpând nespart.
Făcând o scurtă incursiune statistică, englezul e cel care a boxat în conformitate cu istoricul, trimițănd aproximativ 40 de lovituri pe repriză din care 14 și-au atins ținta, în timp ce media lui Povetkin a fost mult sub cea obișnuită, 29 de lovituri trimise (media 37) din care 7.5 au fost eficiente (media 12.9).
Cu trei centuri din patru la brâu, 3 tentative cu succes de apărare a lor, victorii la 4 din primii 10 din topul supergreilor și o popularitate în creștere, AnthonyJoshua a scăpat de grijile subzistenței și privește deja spre următoare treaptă a scării spre celebritate: 13 aprilie 2019.
Îmbrățișați, cu sângele șiroindu-le pe față dar multumiți că au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a-și respecta cărțile de vizită și a mulțumi un public atât de pretențios ca cel iubitor de box. Așa i-a găsit sfârșitul meciului pe cei doi protagoniști din această dimineață, Gennady Golovkin și Saul Canelo Alvarez după 12 reprize epuizante dar excepționale.
Rezultatul? Controversat și de aceasta dată, dar într-un mod diferit față de precedenta întâlnire. Cum spuneam într-un comentariu anterior, dacă Alvarez a fost capabil să învețe ceva, are prima șansă să câștige. Spuneam asta bazându-mă pe faptul că Golovkin e cel care e, un boxer extrem de disciplinat, puternic dar incapabil de artificii sau schimbări mari de ritm. Continue reading →
Fără un antrenor stabil și cu un ultim meci subțire făcut împotriva lui Mairis Breidis, Oleksander Usyk a depășit toate așteptările, nelăsându-i nici o șansă sâmbătă seara distrugătorului Murat Gassiev chiar în fieful acestuia, la Moscova.
Scorurile afișate de arbitri la sfârșitul celor douăsprezece reprize 120 – 108 și de două ori 119-109, sunt grăitoare pentru aspectul general dar evoluția lui Usyk a fost mai mult decât atât.
Tehnică fină în stare pură, tactică perfect adaptată pentru un adversar de presiune, un jab omniprezent dublat de combinații eficiente (939 de lovituri a trimis Usyk), timing perfect și trasee optim alese pentru a evita brațul de forță al rusului, toate acestea au dus la anihilarea totală a lui Murat Gassiev și la un spectacol agreabil în ring.
Incapabil să treacă de brațul din față al ucraineanului și fără un IQ de ring care să-i permită să schimbe strategia din mers, Gassiev a trebuit în cele din urmă să-și recunoască limitele. Ușurința cu care Usyk s-a deplasat, l-a lăsat în permanență fără replică și în incapacitate de a-și fixa adversarul pentru a putea să-și trimită combinațiile de forță cu care se impusese pănă acum.
Incapabil să boxeze pe contră sau măcar să-și folosească croșeul de stânga pentru a împiedica evadarea lui Usyk dinspre brațul lui de forță, Gassiev a fost o țintă ușor de atins, nereușind să schimbe nimic notabil pe parcursul meciului pentru a-i schimba desfășurarea. El și-a recunoscut cu sportivitate inferioritatea și a predat cele două centuri noului stăpân absolut al categoriei.
Pe Usyk îl așteaptă acum arena greilor, un prim meci cu Tony Bellew prefigurându-se deja, o eventuală victorie asupra lui ducându-l în top 10 la versiunea WBC și aducându-l în poziție de aspirant la centura deținută în acest moment de Deontay Wilder.