În finala turneului memorial Enrique Rodriguez din Spania, reprezentantul nostru Alexandru Buleu a fost învins în limitele categoriei 75 de kilograme de francezul Chadi Baraia printr-o decizie împărțită, arbitrul care l-a văzut învingător pe sportivul nostru fiind, așa cum era de așteptat cel român, care probabul și-a dorit să aibă cu cine sta de vorbă pe drumul de întoarcere acasă.

Finala a fost una lipsită de acțiune, ambii boxeri fiind cu predilecție defensivi, dar în toate cele trei reprize loviturile clare le-a avut francezul, care a gestionat mai bine schimburile. Chiar dacă i-a închis bine unghiurile, ținând piciorul din față în exterior, Alexandru nu a reușit să penetreze consistent apărarea atent gestionată de Baraia, care bazându-se pe viteza de execuție superioară a avut câștig de cauză la capitolul lovituri decisive. Important e însă că a fost competitiv în fața unui sportiv valoros, fiind singura rază de speranță pentru naționala noastră în această competiție. Alexandru are calități fizice deosebite, care, cu îndrumare corespunzătoare, îl pot duce departe.

În ceea ce privește naționala noastră, evoluția ei la această competiție a fost mai degrabă descurajantă. Cu un palmares de șase înfrângeri și două victorii, ambele obținute de Alexandru Buleu, nu prea poți găsi unghiurile din care lucrurile să pară luminoase. Ne-am prezentat cu șase sportivi din care doar unul a reușit să ajungă mai departe de primul tur. Într-un turneu de calitate medie, nu am învins niciun adversar de calibru, în câteva cazuri fiind învinși de sportivi cu un nivel tehnic sub al nostru, dar care au înțeles mai bine ce trebuie făcut pentru a câștiga un meci de box amator.

Am practicat un box din altă apocă, static, lipsit de volum și eficiență, neactualizat rigorilor actuale ale ringului internațional, arătând în continuare ca o națională care se bazează mai degrabă pe blândețea tragerii la sorți decât pe consistența și competitivitatea prestației.

Urmează Jocurile Balcanice, la care, pentru a obține mai mult va fi nevoie de o altfel de abordare.

Două meciuri excelente și o finală binemeritată pentru Alexandru Buleu în urma evoluției de la Memorialul Enrique Rodriguez din Spania. Proaspătul senior a boxat fără complexe și ieri în fața lituanianului Erikas Laurikietis pe care l-a învins clar prin decizie unanimă. La fel ca în prima partidă, Alexandru a reușit să-și impună calitățile fizice superioare practicând un box eficient din distanță și deplasare ținându-l pe adversar la lungimea brațelor și bombardându-l cu serii de directe atunci când acesta încerca să rupă distanța. Superioritatea absolută i-a fost recunoscută și de arbitrii care l-au punctat în consecință.

În finala competiției Alexandru îl va întâlni pe francezul Chadi Baraja, care ieri a livrat un knockout spectaculos din croșeu de stânga defensiv în meciul cu spaniolul Juan Del Barco încheind conturile în chiar prima repriză. Baraja își bazează stilul pe viteză și reflexe, practicând un box eficient pe contră și ieșind în unghiuri bine alese după combinații. O oportunitate foarte bună pentru Alexandru de a-și verifica potențialul în vederea competițiilor oficiale care îl așteaptă.

Finalele vor avea loc azi începând cu ora 17 și vor putea fi urmărite în direct aici. Succes Alexandru Buleu!

Toți cei trei români care au boxat ieri în turneul din Spania au pierdut, arătând că mai e mult până departe în boxul internațional. Doi dintre ei au făcut-o pe mâna lor, având meciurile la îndemână dar cedând din cauza lipsei suficiente de concentrare în momentele cheie și a autosuficienței, în timp ce altreilea, Saly Palapiuc a plătot prețul lipsei de experiență, fiind dominat clar în punctele esențiale de reprezentantul Țării Galilor.

Palapiuc a boxat primul ieri, avându-l adversar pe galezul Owain Harris-Allan. Chiar dacă a stat bine în ghete în prima repriză, Saly nu și-a putut impune superioritatea fizică. Galezul a fost mai activ, a avut lovituri mai multe și mai clare. Pe fond de oboseală, atenția lui Palapiuc a scăzut, oferindu-i lui Owain oportunitatea de a pune stăpânire complet pe ring. Momentele sportivului nostru sunt izolate, galezul fiind agresorul eficient și cel care dictează ritmul partidei. Numărătoarea destul de ușor acordată împotriva lui Saly nu face decât să adâncească amarul unei înfrângeri categorice.

Continue reading →