Așa cum spuneam ieri, Jalolov e un sportiv care se construiește consistent. A făcut deja furori la amatori iar acum confirmă în ringul profesionist. Cu un stil care nu ia prionieri, are un procent remarcabil de knockouturi și la amatori, unde se știe că numărul partidelor terminate înainte de limită este unul relativ mic.
Knockoutul pe care i l-a administrat reprezentantului Statelor Unite la mondialul din 2019 a zguduit lumea boxului, multe voci cerând atunci interzicerea participării în competițiile de amatori a sportivilor care au și meciuri la profesioniști. Nu s-a întâmplat așa, bestia Jalolov continuând să facă victime în ambele ringuri.
Fenomenalul Sergio Martinez a anunțat că va urca din nou treptele ringului pentru a lupta pentru un titlu mondial, IBO la categoria mijlocie.
Adversarul lui va fi un itailan care are aproape jumătatea vârstei lui, Etinosa Oliha (18-0-0, 8 KO), partida urmând să aibă loc în Germania, pe 25 noiembrie.
După o carieră respectabilă, pe parcursul căreia a fost campion mondial în două categorii de greutate și a învins nume ca Kelly Pavlik, Paul Williams, Julio Cesar Chavez Jr. sau Martin Murray, Martinez s-a retras pentru prima oară în 2014 după înfrângerea înainte de limită în fața lui Miguel Cotto. A revenit șase ani mai târziu, înregistrând de atunci 6 victorii la adversari mai puțini cunoscuți, dar cu palmarese rezonabile.
Eram cu un picior și jumătate lăsat de box. Nu mai simțeam că vreau. Mi-am spus că asta este. Toate șansele de titlu s-au dus, nu mai aveam energie să continui. Dar în urmă cu cinci zile am primit telefonul care-mi propunea un nou meci pentru titlul IBO și am acceptat imediat.
În ring cu nimeni nu e ușor, dar și băiatul ăsta are vulnerabilități. E foarte înalt, are alonjă dar nu este imposibil de bătut. Să spunem că este adversarul perfect pentru acutalul capitol al carierei și vieții mele. E un cadou minunat.
Sergio “Maravilla” Martinez
Oliha are 25 de ani, un palmares perfect cu 18 victorii dintre care 8 KO. A câștigat centura IBO pe 1 iulie când l-a învins pe chilianul Julio Alamos la puncte după un meci strâns. Să-l vedem ce poate în ring cu o legendă.
În timp ce atenția publică se concentrează pe mușchii lui Jared Anderson, Anthony Joshua sau Deontay Wilder, undeva, ceva mai ferit de lumina reflectoarelor și blițurile fotografilor, se conturează amenințarea adevărată pentru toți cei enunțați și pentru mulți alții.
Uzbecul Bakhodir Jalolov este numele despre care cu siguranță vom mai auzi. Campion olimpic, dublu campion mondial și triplu campion al Asiei, își continuă ascensiunea sistematic și în boxul profesionist, înregistrând cea de-a 13-a victorie, toate prin KO. De data aceasta victimă i-a fost nigerianul Onoriode Ehwarieme, care avea un palmares de 20 de victorii și doar 2 înfrângeri, 19 dintre victorii fiind obținute înainte de limită. Nigerianul este cazul clasic de palmares fabricat acasă, pentru a fi vândut mai apoi peste hotare cât de bine se poate. Oricum, Jalolov nu l-a iertat și cum puteți vedea în clip, l-a pus extrem de repede la locul lui în ierarhie, pentru că în ring, atunci când lucrurile sunt corecte, primești ceea ce meriți atunci când meriți.
Canelo Alvarez a declarat că după ce încheie conturile cu Jerrmell Charlo pe 30 septembrie, este dispus să ia în calcul încrucișarea mănușilor cu Terence Crawford. Pe de altă parte, este renumită politețea lui Canelo când este întrebat despre potențiale lupte, el nerefuzând niciodată pe nimeni în fața camerelor, oricât de nebunească părea încercarea. Drept este că pe unele le-a pus și în practică, jonglând printre categorii în ultimii ani, dar toate meciurile s-au desfășurat până la urmă în condițiile lui. A mai dat și de gard, vezi meciurile cu Mayweather și Bivol, dar nu s-a lăsat descurajat, fiind hotărât să lase moștenire cât mai mulți bani și glorie.
Crawford este și el deschis la a da un imbold carierei, după ce în urma victoriei asupra lui Errol Spence Jr. a gustat din dulceața meciurilor cu adevărat importante. E greu de crezut că mexicanul îi va da un cec în alb lui Crawford, punându-și în joc centurile fără ca americanul să treacă prin furcile caudine ale unor înfruntări cu ceilalți pretendenți la centura cu diamante, cum sunt David Benavidez sau David Morell Jr.
În data de 31 august 1969, cu o zi înainte de a împlini 46 de ani, fostul campion mondial Rocky Marciano își pierde viața într-un accident aviatic. El se afla la bordul unui Cesna 172 împreună cu pilotul și cu Frankie Farrell, fiul cunoscutului mafiot Lew Farrell, toți trei decedând ca urmare a unei “operațiuni care a depășit nivelul de experiență și abilitățile pilotului” așa cum avea să constate ulterior autoritatea aeronautică. Din păcate și soția lui, Barbara, avea să înceteze din viață cinci ani mai târziu în urma unui cancer pulmonar, la doar 46 de ani.
În ciuda destinului tragic, moștenirea lui este eternă. În cei doar 8 ani și 6 luni de carieră a reușit să marcheze istoria boxului, rămânănd o figură iconică pentru ceea ce înseamnă ambiția, devotamentul și etica muncii. 49 de partide, toate câștigate, 43 prin knockout și nume de referință ale perioadei înșirate pe lista învinșilor: Ezzard Charles, Archie Moore, Joe Louis, Jersey Joe Walcott, Roland LaStarza.
Ca borne istorice greu de atins, au rămas în urma lui:
cea mai lungă serie de meciuri fără înfrângere pentru un supergreu
singurul campion mondial al categoriei care s-a retras neînvins
cel mai mare procentaj al knockouturilor la supergrea 87,76 %
La 44 de ani, fost campion mondial în 8 categorii de greutate, fapt unic în istoria boxului, băiatul bun al boxului, filipinezul Manny Pacquiao, își dorește exact ce îi lipsește, o medalie olimpică. Pentru asta, a lansat în spațiul public dorința de a participa la Olimpiada de la Paris de anul viitor. Lucru nu foarte simplu, având în vedere că din cauza vârstei nu va putea participa la turneele de calificare, rămânându-i doar turneele mondiale sau unul din cele 5 locuri alocate prin regula universalității, o politică a Comitetului Olimpic menită să asigure participarea atleților din țări care nu au reprezentare prin criteriile de calificare desemnate.
Un knockout spectaculos din primul tur al Campionatelor Naționale ale Rusiei care se desfășoară zilele acestea și care arată cum se cern valorile într-un sistem cu concurență reală. Un număr de 326 de boxeri aliniați la start, cele mai populate categorii fiind 67, 75 și 80 de kilograme unde sunt 32 de aspiranți la titlu. Nu prea ai cum scăpa cu bărbie slabă sau deficiențe majore.
Pentru cei care nu sunteți la curent cu ultimele informații, Robert Helenius, care recent a fost făcut KO de Anthony Joshua în repriza a 7-a a unui meci care a arătat de fapt cât de slabi sunt amândoi la ora aceasta, a fost prins și dopat după un control făcut cu 24 de ore înaintea partidei. El îl înlocuise pe Dillian Whyte, care la rândul lui fusese descoperit ca fiind sub influența substanțelor interzise.
Evident că Helenius a ieșit la rampă curat și nevinovat, ca toți ceilalți de dinaintea lui, spunând că el nici ceapă n-a mâncat și nici gura nu-i miroase. Nu o să fac aici un proces al dopingului, aflându-mă pe o graniță extrem de subțire între cei care spun că în box toți folosesc substanțe interzise și tabăra ce susține că mai există onoare și corectitudine între corzi. Am să analizez însă puțin motivele care ar putea conduce la o asemenea decizie, dat fiind că în cazul Robert Helenius am dat de o acută pană de logică.
Cât de prost să fii să ieși din ring după o carieră respectabilă cu ștampila de escroc pe spate? Pentru a găsi răspunsul, încerc să mă pun în mintea lui Helenius și să găsesc un motiv suficient de serios care să contrabalanseze justificat onestitatea.
După ce a urcat ca profesionist pe ringuri din Statele Unite, Romania și Argentina, la finalul acestei săptămâni Mihai Nistor începe un nou capitol al carierei sale, el boxând pentru prima oară în Anglia într-o gală ce va avea loc în Brentwood, orășel cu 50 000 de locuitori, aflat în zona metropolitană a Londrei.
Mihai îl va avea ca adversar pe columbianul Jhan Carlo Delgado, care intră în ecuația meciului având 8 victorii și 3 înfrângeri, din care una înainte de limită. Fără discuție că așteptăm o victorie convingătoare a lui Mihai, urându-i totodată mult succes pe direcția nouă pe care a luat-o cariera sa, într-o țară în care au loc peste 200 de gale de box pe an, având în mod cert posibilitatea să se afirme pe măsura valorii pe care a demonstrat-o la amatori, unde înșirat printre învinși nume de referință ca Anthony Joshua, Filip Hrgovic, Otto Wallin, Frazer Clarke sau Clemente Russo. Să fie într-un ceas bun!
Ring Magazin 